Memoria

Spre inimă, spre mărturia lui Angelus
Stau vestigii, lumea și întâmplările.
Castitatea , amurgul îmi mângâie obrazul.
Flori rare în viața unei ființe. 
Ora, orele reverberează .
Hecatombe de rouă,
Flamuri de holde și amintiri
Dezmiardă răspântia oglinzilor,
Sărutându-mi propria sentință. 
Un miez în spirală, 
Întrebări nesăbuite
Și imnuri rebele,
Până când Pământul devine
Un nerv , un mugur, o lavă. 
O carte plină de cangrene
Și petunii ce urcă  spre cer.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *