Vara, restaurantele se împodobesc cu pergole cu trandafiri; sanatoriul Elisabeta şi palatul gol al reginei Elena sunt precedate de frunzişuri care, ar spune dna de Sévigné, oferă o răcoare delicioasă; ceva mai departe e Ştrandul, piscină de vară cu plajă de nisip, ce-i face concurenţă celeilalte piscine bucureştene, Lido. Pe […]
Muzee Bucureştiul deţine un patrimoniu artistic ce trebuie preţuit cu atât mai mult cu cât a scăpat din cele mai mari primejdii; de altfel, o parte a lui rămâne şi acum înstrăinată. […] Trebuie adăugat că Sovietele, care-au făcut o propagandă deşănţată în presa internaţională în legătură cu retrocedarea bunurilor […]
Arta ţărănească — Cincizeci de veacuri vă contemplă, îmi spune dl A. Tzigara-Samurcaş, directorul muzeului, intrând în sala cu exponate din ceramică. Admir trecerea lină de la paleolitic la modern; de-a lungul epocilor, aceleaşi motive geometrice, aceleaşi spirale egeene desenate cu degetul, aceleaşi vase înnegrite cu fum perpetuează o aceeaşi […]
Biserici din Bucureşti Dacă numărul de sanctuare construite de un popor ar fi proporţional cu păcatele sale, am putea crede că bucureştenii, cu cele peste o sută de biserici ale lor, sunt mari păcă¬toşi – dar mai puţin decât strămoşii lor, care aveau trei sute şaizeci şi şase (cât Roma), […]
Din punctul de vedere al strazilor, oamenii sunt o simpla curiozitate. Sunt o specie de poteci marunte, un soi de scurtaturi care se inalta si nu duc nicaieri. Numai in cazul in care au merite deosebite, oamenii ajung sa-si depaseasca conditia si sa devina strazi sau chiar bulevarde. Daca strazile […]
Textul memorialistic e întotdeauna fascinant, fiindcă pune într-o poveste coerentă fapte de viață disparate, recuperându-le într-o istorie personală, proiectată pe uriașa canava a istoriei mari. Raportul între cele două istorii e ambiguu. Pe de o parte, avem în ambele desfășurări fapte trecute, încheiate, pe de alta, e vorba de gradul […]
„Bucureştii de altădată” sunt una dintre acele cărţi rare supravieţuind asemeni unui tablou patinat de vreme într-o expoziţie parcursă de generaţii întregi. În pofida anilor, în pofida naivităţilor de stil, un spirit al operei ajunge până la noi şi, o dată cu el,ne este transmis ceva din suflul unei lumi […]
Anul 1883 [Viaţa bucureşteană, Contrabandele bucureştcne. Petreceri aristocratice. Camerele de revizuire. O manifestaţie iredentistă.] Viaţa bucureşteană Obiceiul de a face revelionul în restaurante nu este de astăzi, nu este nici postbelic, nu este nici de când s-a deschis în Bucureşti Cazinoul de Paris, este cu mult mai vechi. Este astăzi […]
Epoca de care mă ocup era şi epoca marilor baluri în casele particulare ale boierilor noştri. Fiindcă au dispărut boierii, au dispărut şi balurile. Astăzi toată lumea petrece prin sălile otelurilor şi restaurantelor, organizând ceaiuri dansante şi alte chermeze cu scop de binefacere. Iată programul acestor serbări pentru luna februarie […]
În sfârşit se înfiinţează o Societate a presei. Treizeci şi trei de ziarişti se adună şi aleg următorul comitet: preşedinte, B. P. Hasdeu, vicepreşedinţi, D. A. Laurian şi colonel Skeletti, I. G. Bibicescu, Al. Ciurcu, Eminescu, Missail şi Barbu Constantinescu, membri, M. Minovici, casier. Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată (vol. […]
