Despre încercările de a explica inspirația mozartiană am mai scris, cea mai onestă rămânând cea a teologului elvețian care, după zeci de ani și sute de pagini se și ne consola cu concluzia că un cor de îngeri la comanda Atotputernicului cântă prin Amadeus; în fond întoarcerea la Creator e […]
Unul dintre defectele nu neapărat majore de care pot suferi, la propriu, marile spirite creatoare, este o anumită generozitate a cărei sursă poate fi entuziasmul momentan; eroarea este cu atât mai imensă cu cât e vorba de dedicații făcute politicienilor momentului, numiți și conducători. Nici genialul Beethoven nu a fost […]
Dintre primele cunoștințe de la orele de muzică din clasele V – VIII, mi-au rămas întipărite cele referitoare la structura standard, dacă-i pot zice așa, a simfoniei și a concertului pentru orchestră și instrument; manualul arăta clar pentru concert allegro, andante, allegro; cunoștințe absolut necesare având în vedere că exista […]
Nu toți artiștii lirici valoroși rămâneau dincolo la prima sau a doua ocazie înainte de 1989, așa cum se întâmplă însă azi, (firesc de vreme ce auditorium –ul nostru e în continuare un cămin cultural ridicat cu câte „un leu/pentru Ateneu”, iar Opera Națională e o clădire construită în plină […]
Ultima operă a lui Puccini, Turandot e mai altfel decât celelalte și pentru că însuși compozitorul și-a propus să reflecte o anumită modernitate specifică secolului XX. Premiera a avut loc în 1926, imediat după moartea lui Giacomo; opera a fost finalizată de către discipolul său Franco Alfano, compozitorul nereușind să […]
Afirmam cu o trecută ocazie duminicală că Mozart este ceea ce am putea numi fără nici o eroarea sau exagerare anima omnis, adică sufletul, spiritul total, a toate cuprinzător și vădit ca atare în compoziție; omniac deci. Mozart redă inegalabil frământările juvenile ale viitorului bărbat; neînțelegător tânărul Cherubino cu propriile-i […]
Nefiind nici psiholog, nici muzicolog, încerc să fac doar o observație cu totul „laică”: în operele cu un tragism cutremurător prin pasiunile debordante duse la extremă și deznodământ fatal, există întotdeauna un intermezzo, entracte de un lirism amuțitor pentru cel care ascultă; contrar celor auzite înainte și celor ce vor […]
Nu o dată supărările celor „mari”, motivate sau nu, pot provoca schimbări în muzică, în planul celei liturgice de exemplu; furia falicului englez Henric VIII îndreptată împotriva Vaticanului, a dus la înlocuirea limbii latine cu engleza și, implicit la nașterea Bisericii Anglicane cu întâistătător laic, adică regele. Pe continent frământările […]
Adesea o capodoperă cinematografică își datorează statutul și fondului muzical care o însoțește; cu toate acestea se întâmplă și erori precum în cazul premiatei cu Palme d’or și Oscar (pentru cea mai bună imagine) producții The Mission (1986, cu Jeremy Irons și Robert de Niro), despre care atât melomanii […]
Marile adevăruri clasice sunt … clasice pentru că depășesc timpul; iar când e vorba de sentimente totul e cum a fost, ediție ne varietur. Aserțiunea lui Catullus odi et amo (urăsc și iubesc) sau invers, o regăsim exprimată muzical în geniala Cavalleria rusticana a lui Mascagni, despre care am mai […]
