Scriu despre cărțile lui Mircea Cărtărescu pentru că ele mi-au declanșat nevoia de-a mă cunoaște mai bine și mi-au ascuțit simțurile, mi le-au cizelat într-un mod aparte, cum n-au reușit, de-a lungul timpului, alte cărți. E CEVA în ele ca un traseu printr-o pădure deasă. Mă iau după semne […]
Portăreasa stă într-o cameră cu vedere largă, de doi metri pătrați pe doi metri pătrați, un fel de cușcă, din care nu iese decât arareori, pentru diverse necesități specifice rasei umane. Cică-și schimbă hainele la fiecare două ore, transpiră enorm, e din cauza inimii. Mănâncă sănătos, fără prăjeli, sare, piper […]
Fotbal și poezie, într-o conjugare fără precedent în istoria literelor românești. Roșu-violet sau scânteie de calambur. Două cărți gemene, centrate pe reconstituirea și imortalizarea unor momente unice din fotbalul românesc și european. Fotballetto, plachetă de-un roșu aprins, ca b(l)uzele femeilor din pânzele lui Toulouse-Lautrec, și Poliversuri, de-un violet (în)născut, și […]
Pe Daniel Vighi îl cunosc de ceva vreme. Multe dintre micronarațiunile TrilogieiCorso, roman apărut anul trecut, la Cartea Românească, au constituit, prin spiritul lor, ingredientul principal al unor discuții declanșate în călătoriile prin țară, pricinuite de felurite evenimente, mai mult sau mai puțin literare. Autorul e o persoană carismatică, funciarmente […]
