„Words should be wind or water or thunder”(J.S. 1962) Romanul lui John Steinbeck, bineînţeles, cartea aceea ultima despre care eu cred că poate fi considerată epitaf al gândirii ajunsă la maturitatea nuanţării, poate a înţelegerii care face şi desface discontent-ul vieţii, romanul definitiv al unei călătorii (încoronată cu Premiul Nobel […]
Am găsit la Eugen O’Neall, dramaturgul shakespeareian al Americii o metaforică interpretare a condiţiei umane filtrată, evident, prin gândirea şi poate chiar atitudinea de excepţie a creatorului de artă şi care ne permite-intuitiv-intrarea într-un univers anume, diferenţial: „Life is for each man a solitary cell whose walls are mirrors” . […]
De ce n-aş recunoaşte, îmi place să-mi fâţâi gândurile în toate direcţiile şi indiferent de seriozitatea sau frivolitatea lor încerc să trec dincolo de aparenţe căutând semnificaţii de care m-aş putea agaţa, nu numai să continui, dar şi să descifrez sinuozităţile mentale care le generează. Da, dar ce-mi dă mie […]
Nu cred că Damian Stănoiu este un „house hold name’ , cel puţin nu pentru noile generaţii fie ele şi mai puţin noi şi nu mă refer la noutatea conjuncturii istorice. Scriitor al anilor 30 trecut cu vederea de epoca socialismului victorios şi de cele mai multe ori privit cu […]
Chestia e dacă vreau să vorbesc despre vis – la plural ar fi vise – ca manifestare a subconştientului atunci când suntem cel mai puţin conştienţi – dormind – sau mă încumet să vorbesc despre vis – la plural ar fi visuri – ca rătăcire, absurdă uneori, în spaţiul acela, […]
Iunie vine fără surprize semnificative aici la noi în Canada, ştim deja că vom avea varietăţi meteo, explozii florale, parcuri pline de gâşte sălbatice, ba chiar şi raţe, triluri şi stoluri de păsări care mai de care mai spectaculoase, animale plimbăreţe ieşite din umbra ravinelor, „cars racing” în nopţile cu […]
De o bună bucată de vreme mă frământă gândul să scriu despre câteva personalităţi (literare) – una, două câte oi fi în stare, – ale căror opere sunt mai puţin vehiculate astăzi, lăsate undeva în arhivele timpului, urmare (ne)firească a trecerii dintr-o generaţie într-alta, dintr-o epocă într-alta ori poate valoric? […]
Din Ciclul “Dialogul ca pretext” – Când am citit “Feţele tăcerii” mi s-a părut că am descoperit america, suflu’ ăla nou căpăta puteri incredibile, ziceam eu, ce “Francesca”, ce “Galeria cu viţă sălbatică” (ori poate “de”) şi nu-mi mai aduc aminte ce altele, toate subţiri în comparaţie cu intensitatea adevărului […]
Motto: „Nu ţin minte adresa norocului” P. Cămui, Poet Când încep prieteniile? Ştiu eu? Nepotul meu zicea la vreo 2 ani că tatae e „pietrenul” lui şi convingător vrând sa fie şi-a îmbrâncit partenerul de joacă ce şi-a permis să spună că „tatae e bătrân” Avem nevoie, recapitulativ gândind, de […]
Este surprinzător cum se înscriu datele istorice în mintea noatră, a noastră a muritorilor de rând, noi care asemenea romanilor am putea zice: “ave…historia…morituri te salutant!” Aşa, ştim că în 44 bc Caesar a fost asasinat, că în 474 (aprox.) Roma sucumbă sub loviturile hunilor, vandalilor şi vizigoţilor, că în 800 […]
