În plină isterie cu iz electoral nu putem trece cu vederea înțelesurile scrutinului, cu atât mai mult cu cât nu o dată rezultatele, mai ales după două tururi – dacă există – ridică semne de întrebare; și nu întotdeauna în privința victorioșilor și a perdanților ci și a electorilor. Verbul […]
cum vreți să le spunem, ocupă un loc aparte în opere: pică „în păcat” probându-și în fapt normalitatea; uneori încearcă inutil purificarea: „starea” nu le-a afectat feminitatea, dimpotrivă. Thaïs (compoziția lui Massenet), o frumoasă prostituată se lasă convertită de călugărul Athanaël dar monahismul nu-i folosește la nimic pentru că moare […]
Eliminat (mai rar capturat) uneori mai devreme sau mai tardiv, ori niciodată dacă e cu adevărat profesionist, teroristul e cel care generează teroare; prin franceză – și nu întâmplător căci nu putem omite teroarea revoluționară specifică Hexagonului, azi cu felurite veste… – ajungem la latinul terror ( spaimă, groază, ceea […]
în marile opere ia forme diferite în funcție de situațiile în care se regăsește personajul și bineînțeles pornind de la trăirile sale în raport cu acelea. La Mozart în Idomeneo Elettra cade sfârșită în final neputând suporta ideea de a nu fi iubită de cel pe care și-l dorea. În […]
Ceea ce e intrigant în modul în care se (i)lustrează în ultimii peste treizeci de ani, e faptul că nu se face nici o distincție între ordonator (nu de credite!) și executant. Categoria generală e a torționarilor. Totuși selectiv. Termenul, ca multe altele sugerând cruzimea, maliția, trimite, prin francezul tortionnaire, […]
e mult mai legat de muzică decât am crede, într-o formă care ar putea justifica sintagma licoare divină, nu cantitativ însă când e vorba de consum, prea uman uneori. Cunoscătorii au identificat – unii nu sunt de acord… – o strânsă legătură între vibrația cântului gregorian și calitatea vinului depozitat […]
Despre non sustenabilitatea unor termeni recent maimuțăriți în română până la a oferi probe de prostie, am mai scris dar reamintesc că locul fruntaș îl deține în continuare reziliența, nu de alta dar în continuare înseamnă a da înapoi de frică. Stâlcirea unor nobili termeni latinești îi revine însă în […]
cel puțin în muzică nu presupune neapărat și lacrimile (exemplificate odinioară în prezenta rubrică) fie și dacă ne întoarcem la plangere având înțelesul de stare furioasă, a bate cu pumnii pieptul, a plânge gemând, dar și a jeli precum în deloc lacrimogena expresie romană cu mai mare vaiet sunt jeliți […]
La cum merg de la o vreme treburile în anumite zone ale mapamondului, e limpede că iarăși nihil novi sub sole, sau, ca să-i exasperez pe barbarizanți, ne întoarcem tot la romani. Că sunt infantile ( „te spun la doamna”), diabolice („te ia Dracu dacă…”) sau politic-strategice, foarte la modă […]
e cu atât mai tragic cu cât în operele la care ne vom referi, coincide cu moartea prin execuție a celui încarcerat. În Trubadurul răzbunarea maleficei zingara se împlinește prin uciderea lui Manrico de către fratele său. În Faust, nefericita Marguerite, închisă pentru pruncucidere, moare după gratii dar sufletește e […]
