Cu și despre cel mai puternic bărbat de pe planetă

Cu:

„am luat hotărârea, după un obicei instaurat de conducători să nu acord cu ușurință cetățenia.

Statuia mea, … sunt de acord să o pui totuși unde dorești tu ca să nu ai impresia că te împiedic să-ți dovedești devotamentul față de mine.

În primul rând trebuie să verifici situația veniturilor publice, căci e neîndoios că nu a fost ținută în regulă.

Noi nu trebuie să avem în vedere decât ceea ce este necesar, și să avem grijă, pe cât posibil ca soldații să nu fie luați de sub drapel.

Încă din prima zi când au fost găsiți apți pentru serviciul militar trebuiau obligați să spună adevărul asupra originii lor.

Nu cumva cei care au început lucrarea au și părăsit-o împărțind banii între ei?

Permisele de călătorie al căror termen a expirat nu trebuie să mai fie folosite;  de aceea una dintre primele mele preocupări este să trimit în toate provinciile permise de călătorie noi, mai înainte ca să se simtă lipsa lor.

Am aflat cu plăcere, cu câtă pioșenie și cu câtă bucurie au sărbătorit ostașii, împreună cu cei din provincie ziua venirii mele la cârma statului.

Nu sunt de părere că aceia care au mai puțin de treizeci de ani și nu au deținut o magistratură pot fi aleși în senat. 

Denunțurile anonime nu trebuie luate în seamă în nici o acuzație, căci ar constitui un exemplu reprobabil și nepotrivit cu vremurile noastre.

Nu vreau să ne preocupăm mai puțin de oameni decât de banii publici de oriunde.”

Despre:

„Toți cetățenii trebuie să se străduiască să nu spună despre conducătorul nostru ceva care să pară că s-a putut spune și despre un altul.

Să se simtă în cuvântările noastre că vremurile s-au schimbat și din însuși felul în care se aduc mulțumiri să se înțeleagă când și cui au fost aduse. 

Ochii lui se umplu de lacrimi și el se îmbujorează la față. Căci el recunoaște și simte că ne adresăm omului.

În timp ce urcai pe Capitoliu ai fost întâmpinat de aclamațiile oamenilor. Modestia trebuia înfrântă prin acte de violență și teroare, și, așa cum după furtuni și vijelii liniștea mării și a atmosferei sunt prețuite, tot astfel tulburările au premers păcii instaurată de tine. 

Acum i-a cuprins frica pe toți și teama și dorința de a se supune poruncilor. Primim ostatici, nu-i cumpărăm și nu ducem tratative cu pierderi imense. Suntem rugați, implorați, suntem de acord sau refuzăm, după cum ne impune prestigiul imperial. Cei care au obținut ce au cerut, ne aduc mulțumiri. Cei care au fost refuzați nu îndrăznesc să se plângă.”

Si multe altele…

Notă: nimic contemporan, nimic transoceanic, doar excerpte din dialogul epistolar întâi, oratoric mai apoi dintre împăratul Nerva Traianus și amicul său Plinius Iunior. Totuși, să fim bine înțeleși: să nu uităm clasicul principiu farmaceutic separanda sunt. Adică venena.

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *