Ridicolul unor instituţii de Stat sau organizaţii civile este dat eminamente de realităţi.
Într-o ţară sufocată de gunoaie de la malul mării până pe crestele munţilor, avem Gardă de mediu echipată cu automobile performante şi cu tăietori de frunze la câini, care n-ar strica să fie, măcar cu jumătate de normă, culegători şi pescuitori de PETuri. În aceeaşi ţară în care, marxist şi realist vorbind, „tot ce există merită să piară” (sau să fie vândut…), ruinele urbane, istorice sau nu, ameninţă la propriu capetele trecătorilor; avem o Comisie Naţională a Monumentelor Istorice, iar în localităţi câte un solemn Birou de urbanism, ba chiar de disciplină urbanistică, când toate acestea ar trebui să fie Comisia Naţională a Ruinelor secondată local de Birouri ale Sterilităţii, ca să nu le zicem ale Nesimţirii Urbanistice.
Ceea ce sporeşte superlativ ridicolul, generând horaţiana interogaţie risum teneatis, amici? („v-aţi putea reţine râsul, prieteni?”) este că atât instituţia Statului, cât mai ales limbutele societăţi de tipul Salvaţi…, ajung la clonţoşenie protestatară doar în faţa ruinelor, adică atunci când nu mai e nimic de salvat în fapt dar hai, să ne vedem şi noi pe la TV devenind partid ; Problema este: unde au fost instituţiile Statului (sau ale statului degeaba) şi vajnicii „salvatori”, până la ruinare??? Probabil la cursuri, pe dincolo! Apoi, la ce servesc protestele pe care nu le ia nimeni în serios tocmai pentru că efectul lor e nul?
Mai că aş înţelege (ca bănăţean european, mi-e imposibil) atitudinea faţă de anumite conace, castele şi palate de pe Valea Mureşului din Transilvania, sau din Banat; să se termine odată cu fantomele nemeşismului ! – gândesc, adică prostesc unii. Numai că sunt şi ele tot în România, iar ruinele ne caracterizează. Pentru festivaluri electronizate sunt totuși bune pe fundal, chiar și fără tencuială… Un anume sentiment, estetic totuși, al ruinelor există la unii intelectuali ai noştri din secolul XIX şi nu numai, dătător însă de poezie, de literatură deloc neglijabilă. Nici indiferență, nici depresie (inutilă) la Vasile Cîrlova, naivul ofiţer al tinerei armii române, fiindcă Ruinurile Târgoviştei sunt „de cuvinte şi de idei izvor”, căci tiranul „la vederea voastră se simte spăimântat”; oricum, tirani nu (prea) mai avem, iar conducătorii noştri n-au trăiri cu ruinele ci cu firmele de construcţii şi autostrăzi.
Printre aceleaşi ruine, Heliade Rădulescu, pompos (avea deja gena politicianului în devenire), zboară întâi „în lumina eterului ceresc”, pentru ca apoi să aibă viziuni măreţe cu „eroii României/ Din Câmpulung, din Argeş, din Iaş, din Bucureşti”, ceea ce, s-o recunoaştem, e cam mult. Aceeaşi obsesie a ruinelor târgoviştene la Grigore Alexandrescu, poetul constatând cu amărăciune (nu exista încă nici o comisie răspunzătoare) că „gloria străbună şi umbra de eroi” sunt adâncite „sub ruine”. Aparent nu stau mai bine nici neamurile din Italia, deşi, crede pe drept Duiliu Zamfirescu în De la Villa Tusculana, „Toate sunt încă şi azi în fiinţă. Timpul şi forma / Par că se schimbă”, ceea ce explică de ce „ruinurile” Romei (Italiei) sunt infinit mai vizitate decât cele ale fiicei din Carpaţi.
În fine, chiar dacă nu se face primăvară cu o rândunică, Nichifor Crainic găseşte ceva nealterat, neruinat „Fântâni la drumul vechi de ţară” din apa cărora „Zâmbeşte galeş – un străbun!” Dar acestea sunt desigur doar „gândirisme”, căci unde e Ţara de peste veac?
Și ajungem în contemporaneitate constatând că filonul (pre)romantic al ruinelor domină în continuare la cele mai înalte niveluri, până la cel de capitală (culturală inclusiv). Ceasul floral al urbei (ruină comunistă, ar zice unii demoliționiști, numai că atunci funcționa), a devenit în zona zero depozit de gunoaie. Muzeul mândrei istorii naționale se ruinează constant de vreo 15-16 ani. Iar sublimul penibilului, al rentabilizării politic-estetice îl reprezintă să-l duci pe președintele „motorului” Europei – aflat în vizită – la o expoziție de artă, într-o ruină – e drept foarte centrală și aceasta, ruina adică – a cărei principală trăsătură este absența geamurilor la ferestre, de ani de zile (mai sunt câteva sparte); din pdv organizatoric e totuși bine gândită dat fiind că sunt expuse opere nealterabile meteorologic.
În concluzie, îl putem accepta pe Alecsandri după care suntem un neam „bogat de poetice comori”, fie convingerea eminesciană conform căreia dominantă este „o cumplită superficialitate în toate cestiunile, o uşurinţă de care sufăr toate partidele din România, care nu văd în stat decât mecanismul succesiunii la putere”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
