Kapka Kassabova, Frontiera – Călătorie spre marginea Europei

„O carte minunată, despre un tărâm plin de magie.” (The Guardian)

„O carte de călătorie excepțională, la fel de bună ca orice a scris Patrick Leigh Fermor.” (The Sunday Times)

„Una dintre cărțile ce ridică literatura de călătorie la rang de artă.” (The Herald)

„Kassabova este, mai presus de orice, senzațional de bună la a întâlni oameni extraordinari, iar asta este fără îndoială calitatea numărul unu a autorului de cărți de călătorie.” (The Sunday Times)

În acest excepțional reportaj literar, Kapka Kassabova se întoarce în Bulgaria, de unde a emigrat cu 25 de ani în urmă, pentru a explora zona de frontieră pe care fosta ei țară o împarte cu Turcia și Grecia. În copilăria autoarei, despre acea zonă de graniță se spunea că ar fi mai ușor de trecut decât Zidul Berlinului, așa că locul mișuna de soldați și spioni. Kassabova descoperă un teritoriu modelat de diferite forțe ale istoriei: imperialismul sovietic, Imperiul Otoman și, mai înainte, miturile și legendele imemoriale. Frontiera redă călătoria autoarei în regiune, în timpul căreia aceasta intervievează diverse personaje pitorești, de la contrabandiști, vânători de comori și grăniceri la țărani ce venerează puterea focului. Atât istorie, cât și literatură, cartea ei aduce la lumină un teritoriu misterios și forfotind de forțe obscure, unde modernitatea pare a se fi sfiit să pătrundă.

Kapka Kassabova s-a născut în 1973, la Sofia, în Bulgaria. În timpul adolescenței a părăsit țara împreună cu familia sa și s-a stabilit în Noua Zeelandă, unde a trăit timp de doisprezece ani. În această perioadă a studiat literatura franceză, rusă și engleză și creative writing la universitățile din Otago și Victoria. Acolo a publicat primele volume de poezie și de proză. S-a mutat în Scoția în 2005. Este autoarea a trei volume de poezie, a unui roman, a două volume de memorii și a două cărți de călătorie. To the Lake (2020) este cea mai recentă carte a sa.

Kapka Kassabova este considerată astăzi una dintre cele mai cunoscute scriitoare din spațiul european, iar Frontiera, cea mai cunoscută carte a ei: „Kassabova unește vocile celor ce s-au luptat de-a lungul secolelor să traverseze granițe. Într-o lume din ce în ce mai divizată, din ce în ce mai amenințată de ziduri mexicane, de noi pașapoarte restrictive și de teama de necunoscut, avem mare nevoie de asemenea cărți”, așa cum apreciat criticii de la The Financial Times.

FRAGMENT:

rosa damascena

Dintre cele zece mii de specii de trandafiri care există pe lume, un singur soi are calitatea de a produce uleiul esențial folosit în parfumuri și aromoterapie. Din motive prea strâns legate de compoziția solului pentru a putea fi înelese cu ușurință, doar două zone din lume întrunesc în prezent condițiile optime pentru Rosa damascena: Câmpia Traciei Superioare din Bulgaria, cunoscută ca Valea Rozelor, și Isparta, din Turcia.

În secolul al XIX-lea și mai târziu, până când sovieticii au naționalizat trandafirul, uleiul de trandafiri din Bulgaria deținea monopolul în industria mondială a parfumurilor. Dar, spre deosebire de tutun, susținut de o industrie mult mai robustă, trandafirul n-a reacționat bine la comunism și producția a intrat într-un relativ declin. Azi, Valea Rozelor, aflată în apropiere de principalul oraș producător, Kazanlak (de la turcescul kazan, cazan), continuă sa furnizeze cincizeci la sută din producția de ulei de trandafiri a lumii. Ca să obții un kilogram de ulei de trandafir ai nevoie de 4 000 de kilograme de corole.

*

Celelalte cincizeci de procente sunt produse de Turcia. La fel ca tutunul oriental, trandafirul e o poveste de dragoste amăruie dintre Bulgaria și Turcia. Când Bulgaria s-a desprins de otomani, în anii 1870, lucrătorii din industria trandafirilor au călătorit spre sud peste hotare, ducând cu ei butași din Valea Trandafirilor pe care i-au plantat în solul Anatoliei. Se vede ca-și iubeau nespus trandafirii.

Dar câmpiile din centrul Traciei se potrivesc unor recolte mai puțin poetice, precum grâul, floarea-soarelui și dovlecii, așa încât cultura trandafirilor se limitează la grădini particulare.

Traducere de Ona Frantz

Colecția Anansi. World Fiction, Editura Pandora M

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *