poate fi disecată recenta desfășurare a congresului PNL; asta dacă avem o minimă cultură generală. Ca întotdeauna isterizarea a încercat să-și facă efectul nu doar prin mărunții semianalfabeți mediatici trimiși pe teren, ci și prin analiști, gazetari și scriitori (unii cu ambele calități) et alii eiusdem farinae. Cu o furie bine stipendiată nu știm clar de cine, au fost debitate spre binele poporului român considerat capabil a îngurgita orice prostii, o serie de concluzii doveditoare însă ale unei crase inculturi. Totuși, pentru a nu rămâne sclavii nici unei propagande, să vedem cum stau în fapt lucrurile, iarăși tacitian, adică sine ira et studio.
Aflăm că discursurile candidaților au fost în general penibile prin nesinceritate; fals: candidatul caragialian (tot ce urmează trimite la O scrisoare pierdută), făcându-i caragialești pe cei de azi, spune printre sughițuri : „Domnilor!… Onorabili concetățeni!… Fraților! (plânsul îl îneacă)… Ca orice român, ca orice fiu al țării sale… în aceste momente solemne… mă gândesc la țărișoara mea (plânsul l-a biruit de tot)… la România… la fericirea ei… la progresul ei… la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare)”. Menționez însă că lacrimile au lipsit în capitală; oricum pe cele ale perdanților nu le-am văzut. În spiritul partidului pe care îl reprezintă dar nu singur, candidatul Cațavencu – de el e vorba, însă și de contra- , Tipătescu) se autocaracterizează ideologic: „mi s-a făcut imputare că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultraprogresist… că sunt liber-schimbist.. că voi progresul cu orice preț… Da, da, da, de trei ori da!”; apoi: „progresul: pe calea politică…”.
Mergând „pe” aceleași „surse” mediatico-gazetăresco-scriitoricești, aflăm cu aceeași analitică revoltă: nu s-a mai întâmplat așa ceva ca un candidat să fie întrerupt de huiduielile alor săi, niciodată. Fals din nou: e drept că dacă reducem istoria congreselor la cele ale PCR (nu pisiar!), că alții n-au prins altceva, evident că nu îndrăznea nimeni să-l întrerupă pe orator; în tradiția celor în discuție însă „rog, nu întrerupeți pe orator…”; candidatul de azi are tăria de a-și înfrunta contestatarii, precum înaintașii: „Nu mă tem de întreruperi… (către adunare și mai ales către grup, cu tonul sigur): Puteți, domnilor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele…”. Scopul propagandei nu s-a schimbat: și azi și ieri „România să fie bine și tot românul să prospere”. Cu un incredibil simț al realității contradictorii se constata (la congresul de azi, mai puțin…) că „Noi clamăm munca, travaliul, care nu se face deloc în țara noastră”. Nici după o asemenea afirmație oratorul nu se lasă intimidat: „nu mă tem de întreruperi!…”. Și bine face.
Tot „pe surse” aflăm că „domle, ce va spune Europa despre noi, despre această desfășurare???”. Probabil, chiar cert nimic, pentru că se întâmplă și la case mai mari și pentru că politicianul nostru, firesc până la un punct dar nesincer, „nu voi, stimabile, să știu de Europa d-tale, eu voi să știu de România mea și numai de România… În zadar veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică” (aici unii vor cădea pe gânduri (?). Concluzia – nerostită azi de la tribuna congresului – :„să-și vadă de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu… N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre…”. Cât au fost de oneste alegerile nu are rost să speculăm nici „pe surse” dar cert jocuri de culise au fost precum atunci când trebuia „să-l lucrăm pe onorabilul, ordinul lui…” astfel încât „când oi tuși de trei ori, dumneata proclamă catindatul”. În fine, de reținut ideea liberală de atunci, din provincie, „nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră”, mai ales că până la urmă candidatul victorios e un escroc „de la centru”, „capitalist” deci, adică din capitală. De data aceasta, congresul fiind însă în capitală, „centrul” s-a manifestat totuși vizibil și sonor de vreme ce (im)parțialul președinte al Țării, centru vital al națiunii a glăsuit convingător în cadrul lucrărilor, probabil și al alegerilor…
Cât despre perdantul de atunci, s-o spunem că într-un proiect nedus însă la îndeplinire, Caragiale îi dă câștig de cauză. Când Farfuridi însă spune „ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimic; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe acolo și anume în punctele… esențiale”, el nu devine altcineva decât european, un Ghepard carpatin, cel sicilian spunând cam același lucru: „Dacă vrem ca totul să rămână cum este, trebuie ca totul să se schimbe”.
Perdantul contemporan și-a probat însă regretabil proiectul retrograd voindu-se declarat un președinte creștin (dar cu restul ce facem?), când deja predecesorul său, Cațavencu proclama „Am luptat și am progresat: ieri bigotismul, azi liber-pansismul”. În final o perlă: perdantul declară clasic și corect că „a fost o victorie à la Pirus”, pentru ca instantaneu să fie întrebat de un mediatic „vreți să ne explicați ce înseamnă?”. Dacă ești prost stai acasă, spune vorba din bătrâni.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
