Rezultatele recent încheiatei campanii electoral – referendale, surprinzătoare sau nu (putem să nu încetăm să ne mirăm, conform recomandării lui C. Noica, că oricum nu ne folosește la nimic), ar trebui poate să ne facă privitori, dar nu ca la teatru, vorba Poetului, ci înapoi fără mânie și părtinire, tacitian adică; vom constata că așa-zisa campanie a celor doritori de salarii parlamentare europene și a celor declarați adversari ai penalilor politici, s-a redus în esență, indiferent de clică, la împroșcări reciproce; nu cred că victoria unora ar fi efectul discursului necruțător până la vulgaritate, deși un anumit segment electoral se delectează pe principiul mitocănesc „dom’le, da bine i-a zis-o!!!”.
Aproape fără excepție, am asistat (desigur în măsura timpului…) la discursuri furibunde, către ordinar, neconvingătoare, indiferent că au fost stângace sau dreptace; sinistre sau directe, etimologic cugetând (noi, alegătorii). Iar asta pentru că în esență întreaga clasă politică (națională, europeană, mondială, universală, cosmică, galactică dacă o fi existând?) este cum odinioară s-a mai spus eiusdem farinae, cu mențiunea, fără să fiu sau să am chef, că nu vorbim (ca la meteo) nici noaptea nici ziua de unul frământat din făină 000, deși poate fi nul(a) prin efect (menționez că în Banat făina nula e optimă).
Ce le lipsește candidaților și aleșilor noștri? Grația oratorică, adică aceea cu care nu te naști, fiind un amestec bine proporționat de tehnică a rostirii convingătoare cu ceva talent totuși. Nu se întâmplă doar la noi ci a început să prindă culoare și la case mai mari; spre pildă, șirul marilor oratori francezi prezidențiali a fost brutal întrerupt de unul cu nume maghiar despre care bătrânii chibiți, politologi desigur, spuneau că în fapt e Miklos Noroianu. Cu un discurs șmecheresc, balcanic parcă, francezul a eșuat după un mandat. Dar asta e treaba galicilor, a hexagonezilor ca să comentez mai sportiv.
Ce le-ar trebui și politicienilor noștri spre a fi mai convingători prin eleganța expresiei? nu doar un public elector mai select; fără cinism, dar trebuie să acceptăm că marea masă digeră ceea ce i se servește; acum două sute și mai bine de ani, la Viena, la Londra, oameni de rând veneau și de la țară la operă (Mozart, Händel et caeteri în program) cu panerul plin de bucate pe care le consumau și în timpul spectacolului; ba chiar, nobilii englezi în marea lor distincție, aruncau copane de pui pe scenă, adică oase rămase; azi, cetățenii se delectează cu mitocănie mediatizată, pentru că asta li se servește din plin, cu o anume duritate expresivă până la sexualizare inclusiv pe stradă, pentru că asta aud.
Deci, ce ar fi recomandabil? O pregătire oratorică, fie și de neînțeles pentru unii, dar care să-i lase măcar gură cască pe auditori, convinși că „domnule, dar ăsta chiar ne dă gata…”. Ideea e că „ce este oare mai sigur decât mânuirea unei arte prin care, fiind întotdeauna înarmat, dai ocrotire prietenilor, o mână de ajutor străinilor, scăpare celor primejduiți, împrăștii teamă și înfricoșare în rândurile invidioșilor și inamicilor, iar tu însuți ești în siguranță și apărat parcă de o infinită putere și autoritate?”
Desigur nu trebuie să cădem în infatuarea pe care adesea o întâlnim la așa-zisa intelectualitate rasată, civilă, parcă dornică să poată miorlăi apoi într-o gamă disprețuitoare, că nu e înțeleasă; politicianul abil să îmbine firescul cu doctrinarul caci „în privința talentului se întâmplă întocmai ca pe ogor: chiar dacă holdele semănate și deci cultivate ne aduc mai mare folos, iubim parcă mai mult plantele ce cresc de la sine.” Un politician inteligent, chiar dacă încă nu a ajuns sus de tot, prin darul rostirii alese, se poate situa aproape de vârf vrăjindu-l abil pe marele conducător și făcându-l conștient de necesitatea de a avea în jur consilieri … cumpliți, compleți adică: „ei sunt puternici, fiind priviți chiar cu respect de șeful Statului”, care, dacă are ceva minte „înțelege bine că ceilalți prieteni ai săi se sprijină pe ceea ce au primit de la dânsul, adică bunuri pe care le poate acorda cu ușurință și dărui din belșug și altora.” Dar, să nu uităm „în politică nu există prieteni”, după cum ne avertizează chiar un mare politician.
Chiar dacă nu văd prea curând vreun politician darnic cu cei care l-au propulsat, merită să reținem exemplul clasic al distinsului Vespasianus care l-a dăruit pe rostitorul Bassus cu 500 000 (cinci sute de mii) de sesterți); iată deci că și taxa pe latrinele publice poate servi la un moment dat, după acumulări, unor plăți înălțătoare.
Desigur, pentru toate acestea e nevoie de educație; evident nu de permanente reforme și deformări ale sistemului mai ales că ne îndreptăm către riscul a ceea ce numea Cicero „această școală a nerușinării”. Ar fi o modalitate de verificare a celor dornici de afirmare în campanii și nu numai, începând cu publicarea foii matricole de studii, din clasa pregătitoare până la controversatul (dar numai în unele cazuri, dacă nu e de-al nostru) doctorat, în tradiția deschisă de foile soților Ceaușescu. Dar ca să nu bulversăm prezentul (deși o anamneză a grădiniței – grupele mijlocie și mare – ar putea revela anume tare de pe atunci, cum ar fi furtul ujinei, numită și gustare, de la un coleg sau o colegă mai timidă, predestinându-l pe micul fur unui principiu precum „azi furi un ou”, fiert desigur, „ mâine ești bou” că n-ai furat mai mult(e), ar fi de dorit o școală de oratorie pentru viitorii politicieni, cu frecvență desigur.
Deocamdată, regretabil, dar porcăiala reciprocă sub sunetul căreia stau discursurile electorale și nu numai, demonstrează că „elocvența este odrasla neînfrânării, pe care proștii o tot numesc libertate, însoțitoarea răzvrătirilor, ațâțătoarea unui popor lăsat în voia sorții, nesupusă, ușuratică, îndărătnică, obraznică și trufașă; în statele bine constituite ea nu ia ființă”. Cu ultima afirmație a lui Tacitus parcă nu aș fi total de acord. În rest le găsim în actualitatea lor, parcurgând Tratatul despre oratori.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
