Joseph Kessel- omul care vrut să fie rege

În vinele lui Joseph Kessel a curs sângele scriitorilor şi al aventurierilor. Departe de tihna care adoarme curajul, departe de mediocritatea etică pe care o cultivă spiritele laşe, departe de comfortul cotidian care acţionează asemeni unui anestezic,Kessel a trăit şi a scris cu vitalitatea unui personaj de literatură şi cu exuberanţa melancolică a unui personaj de bandă desenată. În el se simte elanul şi chemarea depărtărilor, de unde şi afinitatea cu paginile unor Conrad sau Stevenson. În el se simte tentaţia frecventării celor care trăiesc în marginea morţii şi a celor care sfidează pe cei din jur cu superbia crimei, de unde şi întâlnirea cu un straniu negustor de arme şi de sclavi, precum Henry de Monfreid. În el se simte fascinaţia mării şi a întinderilor dominate de misterul pânzelor şi al nisipurilor, căci în Kessel bate ceva din inima aventuroasă a lui Corto Maltese şi a lui Hugo Pratt. În el se simte temeritatea scriitorului ce pătrunde cinematografic în spaţiul de taină al sexualităţii cenzurate sau al curajului, literatura sa fecindând creaţia unor Bunuel sau Melville. În Kessel, călătorul, scriitorul, aventurierul autenticitatea acordă existenţei nobleţea operei de artă.

Aviatorul

Născut în 1898 în Argentina, acolo unde părinţii săi se alătură unui veritabil experiment gauchesc, lui Kessel, ( în a cărui ereditate rusă evreiască vibrează neliniştea călătoare a lumii slave) îi este dat să trăiască, aproape adolescent, miracolul de geneză al aviaţiei. Alăturat unei escadrile ce capătă renumele faimei, cu alura unui mit modern, Kessel intră în această confrerie a oamenilor – pasăre. Cerul se deschide pentru temerarii ce evocă solitudinea majestuoasă a cavelerilor arthurieni. Luptele din văzduh au, în ochii publicului, eleganţa unui turnir, la capătul căruia moartea aşteaptă, răbdătoare. Contrastul cu orgia mecanică de sânge şi cu carnagiul tranşeelor şi al atacurilor oarbe este dramatic. Ca şi Corto Maltese, Kessel este prins în acest angrenaj al marelui război, din a cărui matricea aviatică se ivesc efigiile legandare ale lui Richtofen sau Guynemer. Aviaţia este, pentru Kessel, poarta de intrare în această existenţă ce desfide regulile, cea din care se nutreşte şi literatura sa. Peste un deceniu, “ L’equipage” transfigurează această experienţă ce modelează şi iniţiază, croind un caracter şi o imaginaţie.

Aviator al marelui război, tânărul Kessel este un fragment din această nouă umanitate care se alcătuieşte acum. Ca şi Saint-Exupery, Kessel este un intelectual în a cărui biografie scrisul este prelungirea unei mize existenţiale. Zborul impune o disciplină a vieţii, desenează un parcurs care nu intră în schemele leneşe ale minţii. În cartea despre Mermoz, Kessel va pune ,întreg,acest entuziasm fratern. Aviatorii nu mor, ei doar intră în nori, spre a nu mai ieşi niciodată, asemeni lui Mermoz şi lui Saint-Exupery.

Aventura

Aventura îl urmăreşte pe Kessel şi îl îndrumă spre literatură. Condiţia de reporter întruchipează neliniştea acestui pelerin modern. Asemeni lui Corto, Kessel nu este niciodată un om al încremenirii şi al tihnei,el se indreaptă, mereu, spre un orizont pe care alţii nici măcar nu îl pot întrevedea.

Căci viaţa lui Kessel în Siberia războiului civil rus este desprinsă din prozele grafice ale lui Pratt. Atamanul Semenov,întâlnit şi de Corto, este una dintre prezenţele cu care se întretaie drumurile sale. În acest imens cazan în fierbere care este Rusia de după 1917, Kessel are revelaţia lui Dostoievski şi a adâncimilor sale. Revoluţia bolşevică este expresia, stihială, a energiei acestor demoni. Curajul lui Kessel este unul aproape ficţional- după cariera de aviator, Rusia este prelungirea acestui parcurs jalonat de chipuri bizare şi crude.

Reporterul Kessel trăieşte în acelaşi trup cu aventurierul Kessel. În anii interbelici, Kessel va porni intr-una din acele călătorii din care întoarcerea pare aproape imposibilă- pe urmele sclaviei moderne, Kessel se adânceşte în zona enigmatică pe care o cutreieră şi locotenentul Koinski, din ciclul prattian. În jurul Mării Roşii, Kessel descoperă o omenire mişcată de ritmuri barbare, acea omenire din care se ridică şi teribilul războinic al lui Allah, Cush. Kessel este cel care va face să se nască şi literatura lui Henry de Monfreid, traficantul ce poveşte o viaţa cu contur de halima.

În anii şaizeci, Kessel acordă acestei aventuri substanţa ficţională şi cinematografică. În voiajul din Afhganistan, întreprins alături de Pierre Schoendorffer, Kessel întâlneşte pe neîmblânziţii cavaleri, prinşi în jocul lor sângeros. Cartea sa are o alură premonitorie. Peste un deceniu, cavalerii sunt mujahednini ce luptă cu invazia sovietică.” The horsemen” , pelicula lui John Frankenheimer, este textul cinematografic ce evocă această umanitate nedomesticită a Afghanistanului lui Kessel.

Rezistenţa

În Kessel, Franţa are pe unul dintre marii scriitori ai rezistenţei ei. Aventurierul se alătură celor care, în patrie sau în exil, caută să salveze onoarea maculată de colaboraţionism. Drumurile lui Kessel sunt de un epic cinematografic, ducând spre acea trecere a Pirineilor, spre a evita captivitatea germană. Kessel scrie, alături de nepotul său, Maurice Druon, acel cântec al partizanului, în ale cărui rânduri se închide spiritul curajului şi al patriotismului neînfricat.

Dar Kessel oferă şi imaginea tragică, de tăietură greacă, a Rezistenţei, o dată cu “ L’armée des ombres”. Ecranizarea lui Jean-Pierre Melville îi conferă plasticitatea dramatică a unei coborâri în infern. Armata lui Kessel nu este o colectie de supereroi de mucava, ce aruncă în aer şi trec nevătămaţi prin tunele. Ea este o armată a oamenilor care trăiesc în confruntare cotidiană cu delaţiunea, ea este o armată în ale cărei coloane mărşăluiesc îndoiala şi singurătatea. Întâlnirea dintre Melville( el însuşi rezistent ) şi Kessel se realizează sub semnul autenticităţii ce refuză fardul melodramatic.

Legenda

Kessel este, ca şi Saint-Exupery sau Camus, una dintre acele legende pe care Franţa le dăruieşte lumii, cu generozitatea solară care îi defineşte geniul ei secular. Kessel este omul care a vrut să fie rege, omul care a fost, rând pe rând, parte a nenumărate vieţi. Reporterul Kessel a fost prezent în clipele procesului de la Nürnberg- cărările rezistenţei sunt şi cele ale tragediei Holocaustului şi ale crimei genocidare. Scriitorul Kessel a unit, în fibra sa ficţională, vocaţia confesivă cu elanul imaginaţiei. El a şocat, prin “ Belle de jour”, în anii douăzeci,sensibilitatea pudibondă- adaptarea lui Bunuel este omagiul închinat acestui text iconoclast.

Kessel a unit, în biografia sa, reflecţia, aventura, curajul. Există la Kessel o nemăsură de personaj hollywoodian, din stirpea celor imaginaţi de un John Houston, după cum se poate decela în desenul vieţii sale un mister cu parfum prattian. Legenda lui Kessel devine una cu secolul pe care l-a străbătut. Silueta sa are soliditatea mitului.