Urc în taxi. Radioul e dat la maximum. Ce dacă pe posturile de știri e trâmbițată îndelung chestia cu confortul clientului în taxiurile patriei, să nu-i pui muzică tare, doar în surdină, eventual, să-l faci să se-ntoarcă la gândurile lui, să nu-l provoci la discuții și altele de genul? Se aude, La Virgin Radio Romania, o voce simpatică, puțin răgușită, de bărbat care-ntreabă despre nu știu ce, iar cel de la capătul firului tace și pierde, prin urmare, premiul de 5 000 de euro.
Nenea de la volan se-ntoarce brusc spre mine: N-a nimerit-o nici ăsta, săracu’. Urmăriți emisiunea? Eu: Nu. El: Păcat. A început anul trecut. Trebuie să recunoști de unde vine sunetu’ ăla. E așa, ca un hârșâit. (Și începe să gesticuleze, mi-e frică să nu scape volanul. Îi fac semn să privească drept în față.) A câștigat deja o tipă. Am văzut că vă temeți, nu vă faceți griji, pot conduce și fără mâini. (Face o scurtă demonstrație. Îmi îngheață inima.) Și-a dat seama că e vorba despre aruncarea căștilor de urechi pe o masă. Tare de tot. Acum e alt sunet. Seamănă cu ce-a fost, dar e altfel, că, în natură, știți dumneavoastră, avem fel de fel de sunete. Unele, am observat, poți să juri că-s la fel și, totuși, nu-s. Cred că acum avem o bere turnată-n pahar. Sau vin? Să nu fie de plastic, pahar-pahar, din ăla de sticlă. Un lichid, oricum, sună ca sifonu’. Sssssss! (A urmat un sâsâit ca de șarpe, interminabil.) Nu apă plată, lichid cu bule din alea. Înțelegeți? Eu: Nu poate să fie altceva? Un staniol frecat între degete. O țeavă care tocmai s-a spart și fâsâie tare, că țâșnește apa din ea. El, stăpân pe explicație: Nicidecum. M-am gândit mult, că toată ziua asta fac, conduc și mă gândesc la viață, nu e asta. Dacă aș avea timp, aș suna. Eu, cu puțin înainte de destinație: Nu cred că aveți șanse, sună multă lume, e vorba de bani, nu glumă. El: Da, e adevărat, sună o țară-ntreagă. Și, totuși, mie îmi sună a hârșâit din ăla ciudat, exact ca atunci când torni în pahar bere. Eu: Sau șampanie. El: Nu, nu, nu, bere, aia sună așa când o torni, mai cu spumă, așa, hâââââr, ssssss, nu știu cum să vă explic mai bine. Înțelegeți? Unde ați spus că vreți să vă duc? M-am luat cu vorba și am uitat. (Îmi zâmbește și dă radioul mai încet.)
Simona Constantinovici
n. 27.01.1968. A absolvit Facultatea de Filologie din Timişoara în 1990. Rămâne la Catedra de limba română a Universităţii de Vest din Timişoara, unde este actualmente conferenţiar. 1990-1991 – bursieră a Guvernului Francez la Universitatea din Burgundia. Membră a Atelierului literar „Ariergarda” şi a Societăţii Tinerilor Universitari din România. A publicat versuri, romane şi cărţi de specialitate : Casa cu tăceri de toate mărimile (poeme), Timişoara, Editura Augusta, 1996 (premiul de debut în poezie „Gheorghe Pituţ”); 47. îngeri de catifea (poezii), Timişoara, Editura Brumar, 2008; Colecţia de fluturi (roman), Editura Brumar, 2005 (premiul de debut în proză, revista „Mozaic” şi Editura Aius din Craiova); Nepoata lui Dali, Timişoara, Editura Marineasa, 2009; Palimpseste argheziene. Curs de lexicologie aplicată, Timişoara, Editura Politehnica 2005; Spaţiul dintre cuvinte. Polifonii stilistice, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2006; Sertarele cu ficţiune. Manual de scriere creativă, Editura Bastion, 2008; Dicţionar de termeni arghezieni, I, II, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2004, 2008; Dicționar de termeni arghezieni, III, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2014; L'art du paradoxe dans l'oeuvre de Paul Claudel. Une approche stylistique, Saarbrucken, Editions Universitaires Européennes, 2011. A apărut în diverse antologii: Zona. Prozatori şi poeţi timişoreni din anii ’80 şi ’90, Timişoara, Editura Marineasa, 1997, p. 430-437; Manifest.20.rEvoluţie (antologie, cu 20 desene de Mihai Zgondoiu), Timişoara, Editura Brumar, 2009; La peur (mini-piesă de teatru), în La lettre R. Revue de culture et création, nr. 10: La tolérance entre les limites de l'intolérable, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, 2010; Antologie de poezie. Generaţia 90, cu o prefaţă de Cornel Ungureanu, Timişoara, 2011; Bijuterii din Piața Abundenței. Poeți ai generației '90 din Banat, antologie de Marian Oprea, Timișoara, Editura Brumar, 2011, p. 33-41; Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii, antologie de Marian Oprea, Timișoara, Editura Brumar, 2011, p. 75-81; Curte interioară cu papagali sau cum să pui în palma unui trecător o frunză de platan, în Strada Augustin Pacha. Curți interioare, volum îngrijit de Viorel Marineasa și Daniel Vighi, Timișoara, Brumar, 2011, p. 35-42; Aleea din parc – album de artă, Asociația culturală Ariergarda, Timișoara, Editura Brumar, 2012; Cutia albă (povestire), în Ficțiuni reale, editor Florin Piersic Jr., București, Humanitas, 2013; Reviste de cultură înșirate pe sfoară (povestire), în Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism, volum coordonat de Dan Lungu și Amelia Gheorghiță, Iași, Editura Polirom, 2014, p. 24-29.
