Alături de Corto Maltese, marinarul cu cercel în ureche, locotenentul Koinski este unul dintre cele mai ciudate personaje ale lui Hugo Pratt. Exilat în războiul mondial după pierderea patriei natale, Polonia, Koinski rătăceşte pe întinderea uriaşului spaţiu african, între Libia şi Etiopia, pentru ca apoi, o dată cu înaintarea aliaţilor, să treacă strâmtoarea, pe teritoriul italian. Koinski este întruchiparea acestui spirit ciudat şi neîmblânzit, ce evocă sensibilitatea decadentă a lui Rimbaud şi tăietura cinică a lui Philip Marlowe. Mereu în linia întâi, sfidând moartea cu temeritatea celui care se simte deja pe jumătate mort, Koinski animă, în ciclul dedicat “ Scorpionilor deşertului”, o serie de naraţiuni în care geniul lui Pratt rafinează tehnica realismului magic. Războiul lui Koinski, război a cărui geografie este legată de geografia intimă a biografiei lui Hugo Pratt, biografie marcată de trauma morţii tatălui său în aventura africană a Italiei lui Mussolini, este o împletire halucinantă de vise, reverii şi cruzime. Porţile deşertului se deschid, pentru a lăsa să intre în spaţiul ficţiunii grafice un aer al depărtărilor.
Dar Koinski nu este doar războinicul ce străbate un continent în căutarea misiunii sale himerice. El este şi un duhovnic ciudat , ce primeşte în viaţa sa vieţile celor care îl înconjoară. Eroul este şi un moralist care refuză morala, în numele înţelegerii complexităţii vieţii ce nu poate fi redusă la clişee. Şi poate de aceea ciclul imaginat de Pratt, “ Koinski povesteşte”, este memorabil şi nostalgic- din erou al războiului, polonezul fugar devine cronicarul întâmplărilor pe care alţii i le împărtăşesc, ca pe o taină ce se cere descifrată.
Cronologia este abolită în această serie de povestiri despre moarte, trădare şi curaj. Soldat al celui de-al doilea război mondial, Koinski coboară, prin naraţiune, către Marele Război, războiul ce este, înainte de toate, războiul lui Corto Maltese. Din pântecul acestui Mare Război, ce frământă aluatul omenirii din tranşeeele Flandrei până în mijlocul Africii, se ivesc siluetele romantice şi tulburate ale celor care se înfruntă în deşertul Palestinei, în jurul locomotivei Baldwin 622.
Carcasa de metal a locomotivei abandonate în deşert, la şase ani de la terminarea războiului, este ţinta spre care se îndreaptă Salomon Horaz, ofiţerul evreu ce a servit în serviciile de informaţii ale Majestăţii Sale. În faţa rămăşiţelor ce evocă tumultul sângelui şi remuşcările celor care supravieţuiesc, un dialog neverosimil se încheagă între locomotiva trăindu-şi agonia sub soarele nemilos al Orientului şi soldatul ce revine pe urmele trecutului său . În prozele lui Pratt, ca şi în arta lui Alejo Carpentier, Garcia Marquez ori Massimo Bontempelli, graniţa dintre realitate şi vis este permeabilă şi fluidă. Obiectele şi natura lui Pratt au o voce pe care doar iniţiaţii o pot înţelege, o voce ce readuce la viaţă secretele ascunse în deşert, ca de sub o mantie crudă de nisip arzând.
Istoria lui Salomon Horaz este istoria Palestinei sfâşiată de război şi fascinată de proiectul sionist. Dincolo de locomotivă se poate ghici silueta unei alte fiinţe devenită una cu solul arid al patriei sale, fermecătoarea agentă sionistă Sheeba Trumpeldor. Povestea lui Pratt uneşte firele dragostei, politicii şi trădării. Însărcinat să escorteze transportul de aur englez spre Canalul Suez, Salomon descoperă în Sheeba pe cea care care organizează asaltul convoiului britanic- atacul trenului britanic este parte din marele joc al regăsirii patriei milenare. Aurul englez va servi ca temelie căminului evreiesc. Ambiţiei politice a agentei sioniste îi corespunde ambiţia terestră şi cupidă a lui Salomon Horaz. Aurul din tren este paşaportul către o nouă viaţă. Nimic nu poate sta în calea acestei fericiri care se clădeşte pe duplicitate: nici măcar dragostea pentru Sheeba sau loialitatea faţă de imperiu.
Cinematografică, povestea lui Pratt este întemeiată pe răzbunarea ce nu poate fi evitată sau înşelată. Crima din deşert a lui Salomon Horaz este crima perfectă, de vreme ce asaltul asupra trenului este dublat de lichidarea rivalei sale. Deşi rănit de Sheeba, Salomon adăposteşte comoara în locomotiva Baldwin, singurul martor al adevărului îngropat în deşert.
Revenit peste ani, Salomon este atras în sânul locomotivei ce nu a uitat, nici o clipă, promisiunea de a onora memoria celei moarte . Locomotiva lui Pratt posedă feminitatea pasională şi tragică a personajelor din piesele lui John Webster. Nu este niciodată este prea târziu pentru a chema la judecată pe cei care au ucis şi au trădat. Obiectul inanimat îndeplineşte ultimul act din scenariul scris de Salomon Horaz însuşi . Paznic al comorii, locomotiva Baldwin este călăul ce împarte dreptatea divină. Salomon moare de mâna celei care a jurat să o răzbune pe Sheeba, sub cerul marelui război.
Psihedelică şi carnivoră, istoria repovestită de Koinski este parte din istoria pe care oamenii preferă să o uite, fascinaţi fiind de statuile pe ale căror socluri se înalţă idolii lor de mucava. Coşmarul visat în deşert este o fabulă ambiguă despre secrete , remuşcări şi moarte.
