Un bărbat
când plâng nu mă feresc de tine te privesc în ochi așa cum un bărbat se privește-n oglindă fără teama că o să vadă cu totul altceva decât ce știe când plâng am în piept o inimă plină de curaj
când plâng nu mă feresc de tine te privesc în ochi așa cum un bărbat se privește-n oglindă fără teama că o să vadă cu totul altceva decât ce știe când plâng am în piept o inimă plină de curaj
Când scriu, eu din cuvinte Îmi fac o lumânare Şi sui cu flãcãruia În ascunzişul minţii. Acolo, înãuntru, Mi-aratã lumânarea, Sunt plãji pe care timpul Îmi lasã şi-mi ia daruri. Nimic din tot ce capãt Nu pare sã-mi rãmânã Şi totuşi cum se-ntoarce Din nevãzut pierdutul, Când arde lumânarea!
Tatălui meu Îmi e atât de dor de tine Cã cerul s-a golit de pãsãri Şi nu mai cade nici o ploaie: Tot ce-a mijit, se veştejeşte. O aşteptare fãrã saţiu Încetineşte mâna, pasul, Şi nici o vorbã nu mai zboarã, Din casã dincolo de poartã, Nici din departe pânã-n […]
Nu mă lăsa singură, fă-mi o casă fără ferestre şi fără pereţi, o casă în care să locuiesc în golul uşilor interioare şi ceilalţi să treacă prin mine ca printr-o piaţă de flori sub zăpadă, să înainteze cu lopeţile în mâini, să îşi facă loc în lumina mea nemişcată
O întâlnea din ce în ce mai des Pe strãzi, la teatru ori în parcuri, Întotdeauna însoţitã De-un domn înalt şi-o fatã blondã. Ar fi putut sã se prezinte, Sub un pretext scornit în pripã, Dar sub privirea ei ca marea El nici nu putea sã mai respire. Mergea în […]
o mamă şterge cu dosul palmei bărbia fiului care mănâncă e bătrână are părul de culoarea cremenii şi mâna atât de uscată încât după ce fiul i-o sărută începe să fumege încet (din volumul Cinema la mine-acasă, ed. Cartea Românească, 2006)
dacă fac un act de voinţă şi nu ies şi-n seara asta la cîrciumă cu amicii şi-n seara asta cu amicii la cîrciumă ci stau şi citesc, în casă, ascult muzică,-mi pun un film cu cît voi fi de-adevăr mai aproape? dacă nu ies şi chiar citesc, that is, […]
Realitatea arată aşa, ca o uşă de lemn în care cineva bate din când în cînd şi întreabă e cineva acolo? şi răspund numai eu, iar sunetul se rostogoleşte până la colţ, sub un pat acoperit de rufe rămase din veri amestecate. Să încerc din nou. Realitatea arată ca […]
Auzi cum înfloresc pe ceruri norii, Cum se desfac în stoluri de petale, Catifelând asprimile din gânduri? Întotdeauna, când îţi laşi privirea Sã plece-n larg, începi a te desprinde Din cenuşiul trist al neclintirii. Ah, libertatea de a fi tu însuţi E fuga de acasa, rãspândirea, Dorul ca cineva sã […]
scot miezul din pâine ca şi cum aş scoate măruntaiele dintr-un iepure cu degetele cu care-mi fac cruce fac gogoloaie cât bobul de fasole le aşez unul lângă altul ca să-mi imaginez mai uşor capetele celor din stirpea mea care-ar putea să iasă la un moment dat de sub […]