Orice examen e un test, şi deci presupune o trecere, o iniţiere. (Asta dacă îţi pasă cât de cât de acel examen). Ei bine sunt două categorii de examene: cele normale, şi apoi cele care ne depăşesc puterile. Cele anormale dacă vreţi, mai degrabă în sensul de supra-normale, sau complet […]
De obicei avem nevoie să aducem lucrurile la zero pentru a putea merge mai departe. E o nevoie normală şi greu de depăşit. Vrei să ajungi la zero în conturile bancare, în relaţii, în hainele de spălat, în planurile de termen scurt saude viitor. Ai, încă, un fel de iluzie, […]
Mergeam pe stradă în a doua zi de ninsoare în Bucureşti. Îmi place zăpada la nebunie! Totuşi, mi-a trecut un flash prin minte: “aş vrea să dau zăpada asta înapoi în timp. Cine a programat-o? De ce nu am ştiut de ea, exact aşa cum va fi, de ce nu […]
Se întâmplă să fii burlac o bună perioadă şi apoi brusc să apară două relaţii posibile, şi îţi vine să îti dai palme peste ceafă. De luni de zile sau de ani de zile te rugai cerului să găseşti şi tu pe cineva, şi ieşeai peste tot prin oraş sau […]
Toată copilăria şi adolescenţa mea sunt legate de cartierul Titan din Bucureşti, unde un fel de centrală face un sunet anume noaptea, iar când vine gerul iarna şi revii seara spre casă se aude doar centrala aceea, şi apoi murmurul larg cât Calea Lactee al amintirilor care te însoţesc la […]
«Simt acum acea dorinţă de puritate, acea nevoie de a-mi aşeza capul pe un umăr prieten şi de a mă odihni şi eu!» (me reposer enfin!). E un pasaj din scrisoarea de la sfârşitul vieţii a lui Edith Piaf. E interesant pasajul pentru că leagă sentimentul de odihnă de cel […]
Observaţia e că azi nu mai aflăm pentru ce trăim, sau pentru ce muncim, nici după vârsta de 22 sau sau 28 de ani. Pe la 18 ani mai sperăm într-un răspuns. Apoi, luăm act de complexitatea situaţiei. După care ni se pierd urmele faţă de familie, şi totodată se […]
În principiu nu îmi place să spun “se putea mai rău”. Dar aşa este. Sunt etape ale vieţii, de exemplu când bunica pe care toţi o iubesc e bolnavă, iar toată familia se ocupă de ea. Iar apoi trece acel episod, din păcate bunica nu mai e, dar te bucuri […]
Am fost singur destul de mult timp. Cred că mai mult decât alţii. Printre altele am stat aproape cinci ani într-o mânăstire destul de strictă pentru că era un noviciat acolo şi se învăţa disciplina pentru restul vieţii. Şi ştiu foarte clar că nu există singurătate. Suntem în comuniune permanentă […]
In filmul “Leon” de Luc Besson e acel moment în care Jean Reno urcă pe scara blocului şi o întâlneşte pe Mathilda pe hol, îi oferă o batistă – pentru că era lovită pe faţă – şi apoi e acel dialog pe care mulţi îl ţin minte: – Life is […]
