nu pot fi omise din cavalcada evenimentelor cu iz mai mult politic decât juridic care invadează relațiile celor care doresc să intre în slujba poporului. Anticipând parcă dualitatea, adică în doi peri, a arestului preventiv aplicat mai ales în cazul adversarilor politic suspectabili și nu neapărat probați (dar în nici […]
era simțit ca lăcaș al sacrului încă din vechimea clasică fie și dacă amintim doar formula ad caelum manus tendere, a înălța mâinile către cer, căci tot ce e deasupra e evident… superior omului. Creștinismul aduce în Evul Mediu un adevărat cult celest dedicat mai ales Fecioarei, dar nu numai. […]
Cert nu trece zi să nu auzim cu mediatică satisfacție (nefiind vorba de… mediatici) despre „introducerea în celulă”, nu teroristă, nu nervoasă, ci ca spațiu care servește arestării. Diminutivul latinesc cellula, e „micșorarea” lui cella, sugerând deci că prea spațioasă nu poate fi, traducându-se prin cămăruță. Ca atare, pretenția neobrăzată […]
atât de dorit de paranoicii lideri contemporani – măcar intercontinental precum rachetele dacă nu global – are în marea operă expresii remarcabile pentru talentul compozitorilor, în nici un caz pentru posibile opțiuni belicoase. Atacatorii trebuie răpuși – morte – dar cei care strigă cel mai abitir guerra! de trei ori […]
În plină isterie cu iz electoral nu putem trece cu vederea înțelesurile scrutinului, cu atât mai mult cu cât nu o dată rezultatele, mai ales după două tururi – dacă există – ridică semne de întrebare; și nu întotdeauna în privința victorioșilor și a perdanților ci și a electorilor. Verbul […]
cum vreți să le spunem, ocupă un loc aparte în opere: pică „în păcat” probându-și în fapt normalitatea; uneori încearcă inutil purificarea: „starea” nu le-a afectat feminitatea, dimpotrivă. Thaïs (compoziția lui Massenet), o frumoasă prostituată se lasă convertită de călugărul Athanaël dar monahismul nu-i folosește la nimic pentru că moare […]
Eliminat (mai rar capturat) uneori mai devreme sau mai tardiv, ori niciodată dacă e cu adevărat profesionist, teroristul e cel care generează teroare; prin franceză – și nu întâmplător căci nu putem omite teroarea revoluționară specifică Hexagonului, azi cu felurite veste… – ajungem la latinul terror ( spaimă, groază, ceea […]
în marile opere ia forme diferite în funcție de situațiile în care se regăsește personajul și bineînțeles pornind de la trăirile sale în raport cu acelea. La Mozart în Idomeneo Elettra cade sfârșită în final neputând suporta ideea de a nu fi iubită de cel pe care și-l dorea. În […]
Ceea ce e intrigant în modul în care se (i)lustrează în ultimii peste treizeci de ani, e faptul că nu se face nici o distincție între ordonator (nu de credite!) și executant. Categoria generală e a torționarilor. Totuși selectiv. Termenul, ca multe altele sugerând cruzimea, maliția, trimite, prin francezul tortionnaire, […]
e mult mai legat de muzică decât am crede, într-o formă care ar putea justifica sintagma licoare divină, nu cantitativ însă când e vorba de consum, prea uman uneori. Cunoscătorii au identificat – unii nu sunt de acord… – o strânsă legătură între vibrația cântului gregorian și calitatea vinului depozitat […]
