pot genera fragmente memorabile în marile opere probând încă o dată geniul componistic. Situațiile în care cererea în căsătorie nu are nimic cu o reală intenție matrimonială, abundă la Mozart. Don Giovanni, cu o putere de convingere excepțională, o tulbură pe Zerlina promițându-i spozeremo, până la apariția altei „cerute în […]
O serie de alocuțiuni recente din parlamentul european au probat – dacă mai era nevoie – de ce aserțiunea după care UE este urmașa Imperiului Roman nu prea are nimic cu realitatea, în ciuda faptului că a fost pronunțată adesea, după cum nici introducerea monedei unice nu are acoperire așa […]
este neîndoielnic una dintre cele mai negative stări umane care însă, paradoxal, în operă a generat expresii muzicale dramatice memorabile. De regulă ura are o cauză, justificată sau nu, însă consecința în marile creații este tragică, mai precis crima. Nu de fiecare dată cel care urăște e criminalul, însă indirect […]
politic (dar și de altă natură… ) presupune existența unor investigatori de tip mediatic, jurnaliști de investigație (am scris despre terminologia imundei specializări, deci nu revin) stipendiați conform înțelegerii, astfel încât să probeze ce nu a fost, ce nu e și ce nu va fi. Răspândirea în spațiul public a […]
în marea operă, dincolo de sentimentul general uman cunoscut în cele mai varii forme de manifestare, poate fi și personaj, Amour, Amore, niciodată principal dar esențial. De regulă este urmașul clasicului Amor. La Rameau, în Hippolyte et Aricie micuțul Lʹ Amour e un vesel … amoraș îndemânând la iubire, nu […]
în aparență. Pentru a nu știu câta oară în ultimii destui ani aflăm de la ambasada noastră transoceanică vestea cea mare: la anul (dar și la mulți ani!) românii ar putea călători ne(a)vizați în SUA, probabil din primăvară; sună evident mediatic precum ar fi. Felul în care suntem tratați este […]
pot fi marca unor capodopere. Arătam odinioară ce poate face un cuvânt. Să audiem acum unde pot duce două cuvinte esențiale. Începem cu Haendel în interpretarea unui fabulos tânăr contratenor polonez; audiem Alleluia, Amen. Dar și variantă corală cu inconfundabilii de la Westminster; apar aici și câteva cuvinte în afara […]
La o imparțială și analitică reziliență, adică dând înapoi lucrurile, constatăm că e vorba de o îmbinare echilibrată de tip recurent continental. În calitate de „endorser” al brandului LATINA, nu voi aplica însă exagerat, de data aceasta pentru limba latină, fie și pentru că stupizenia nu face pereche bună cu […]
este în marea operă cel care, deși are „repartizată” prin talentul compozitorului o singură arie, devine memorabil tocmai prin acest fapt. Dacă personaje cu două arii am ascultat în trecut (Regina nopții, Cherubino… ), să audiem câțiva singulari. În Nozze di Figaro tânăra Barbarina își deplânge soarta (momentană). Un caz […]
Nu voi „aplica” nici pentru constituția robustă sau debilă și nici nu mă voi referi la anticul Tomis sau la frumoasa Konstanze din mozartiana Răpire din serai, ci la o stare, din nefericire total nespecifică românilor politici dar care etimologic se înrudește cu Constituția. A devenit aproape cutumiar în ultimele […]
