În România anilor ’60 umbla vorba Suma relelor e o constantă. Afirmația pare a fi universal valabilă și în timp și în spațiu, deci și în 2025 în Canada!
Pentru securitatea rutieră, Canada a hotărât ca, de la o anumită vârstă în sus, conducătorii auto ca la fiecare doi ani să dea un test pentru prelungirea permisului de conducere.
Am dat acest test acum doi ani și ieri a fost al doilea. Acum doi ani a fost un coșmar să găsesc locul și data, am reușit cu greu, prin telefon, unde robotul mă trimitea de la unii la alții, să aflu informația, la un hotel, în decembrie. Permisul se prelungește îinaintea zilei de naștere, a mea fiind pe 3 ianuarie. Mi s-a trimis atunci un video cu toate regulile de circulație în vigoare, pentru pregătrire.
În ziua fixată m-am dus mai devreme la locul indicat. În sală era o funcționară care-și aștepta candidații, eram prima.
M-a pus întâi în fața unui aparat să mă uit în el și să văd o luminiță mișcătoare și eu trebuia să spun unde era. Acesta era testul de vedere, l-am trecut. După aeea mi s-a arătat o foie pe care era desenat un ceas care arăta ora 10 și 10, mi s-a dat altă foaie și am fost pusă să desenez acel ceas, cu ora respectivă. Am terminat imediat. Funcționara s-a uitat pe desen, a spus instantaneu că am trecut testul. A doua zi trebuia să mă duc la biroul de permise pentru forme. Pe zăpadă și frig, a doua zi am condus acolo și am rezolvat.
Anul acesta am primit prin poștă un plic în care era nr de telefon unde să sun pentru fixarea datei și a adresei, plus un link să ma informez . era altceva decât ancum doi ani.
Eram îngrozită să sun și să fiu iarăși preluată de lanțul de roboți. Dar, surpriză! Mi-a răspuns o persoană. Incerdibil! Foarte amabilă, mi-a spus: „Vă dau ziua de 13 noimbrie, cifră cu noroc. Aproape de locuința dv și, în plus, acolo e și administrația, se completează totul pe loc.
Am ezitat să accesez linkul propus, dar lpână la urmă -am deschis. Nu strică să revezi regulile de circulație, mi-am spus. Dar nu era video-ul de acum doi ani, ci era explicat testul scris la care urma să fiu supusă: desenarea unui ceas care să arate ora 11:10. Același test, doar cu ora modificată? Și asta era pentru toată regiunea Ontario a Canadei? Măi să fie! Nicio variațe, nimic! Dar, dacă așa scria, i-am crezut. Se pare că a fost demonstrat de oamnii de știință că dacă desenezi bine un ceas, ai mintea clară!
Am ajuns la locul respectiv. O draguță funcționară de la un ghișeu m-a strigat, și m-a pus la o masă unde era un aparat de verificat vederea. Diferit de cel de acum doi ani. A încercat ea să miște luminița, dar nu mergea, nu se vedea nimica. „Băgați mai adânc nasul în scobitura aparatului”, zice. Și începem iar. Nimic. „Scoteți-vă ochelarii!” Gândeam: „eu conduc cu ochelari, ce fel de test de vedere e ăsta fără ochelari?” Dar m-am supus, i-am scos și, cu greu am zărit ceva clipind undeva la marginea aparatului, aproape că ieșea afară. a tot încercat funcționara să mițte luminița, eu am arătat unde vedeam jumătate din ea.
După aparat mi-a dat o foaie și, fără să-mi arate vreun model, a început să-mi explice cum se desenează un ceas – întâi un cerc, apoi cifrele- și apoi să indic ora 11:10. „Au înaintat cu o oră față de acum doi ani!” mi-am spus. Am terminat într-un minut. Topa a luat foaia, nu s-a uitat pe ea, a băgat-o în computer. Eu am întrebat: „am trecut?” „Nu știu, zice, vom vedea.”
E clar, AI s-a mutat de la roboții telefonici la interpretarea testelor. Ea văzuse că desenul era bun, dar trebuia AI să decidă rezultatul. După câteva lungi minute mi s-a spus că am reușit.
AI a văzut ceasul meu și a decis că era corect. Dar nu m-am putut împiedica și m-am întrebat: oare cum ar fi reacționat AI dacă aș fi avut geniul lui Dali și aș fi desenat ceasul lui îndoit? M-ar fi picat cu siguranță.
