Lisel Mueller
Uneori, când lumina
Uneori, când lumina lovește în unghiuri ciudate
și te aduce înapoi în copilărie
și treci pe lângă un conac care stă să se dărâme
complet ascuns în spatele sălciilor bătrâne
sau pe lângă o mănăstire pustie, păzită de cucute
și de brazi uriași stând șold în șold,
știi, din nou, că în spatele acelui zid,
sub coama netunsă a sălciilor
ceva misterios se petrece,
ceva atât de minunat și periculos
încât dacă te-ai strecura pe sub ele, și-ai vedea,
ai muri, sau ai fi fericit pentru totdeauna.
Lisel Mueller (născută Elisabeth Neumann, 1924- 2020) poetă și traducătoare americană de origine germană, câștigătoare a câtorva premii literare semnificative pentru lumea literară nord-americană: National Book Award (1981), preimul Carl Sandburg (1990) și Pulitzer pentru Poezie, în 1997. Muller a predat la Universitatea din Chicago și la colegiile Elmhurst și Goddard. În anul 2019, poeta a a fost distinsă cu Ordinul de Merit al Republicii Federale Germane.
Lisel Mueller
Sometimes, when the light
Sometimes, when the light strikes at odd angles
and pulls you back into childhood
and you are passing a crumbling mansion
completely hidden behind old willows
or an empty convent guarded by hemlocks
and giant firs standing hip to hip,
you know again that behind that wall,
under the uncut hair of the willows
something secret is going on,
so marvelous and dangerous
that if you crawled through and saw,
you would die, or be happy forever.