Sara Teasdale
Nu-mi va păsa
Când voi muri, și peste mine luminosul aprilie
Părul îmbibat de ploaie și-l va scutura
Iar tu te vei apleca deasupra mea cu inima zdrobită
Nu-mi va păsa.
Îmi voi găsi tihna, precum copacii-nfrunziți
Când ploaia le îndoaie crengile-n drum;
Și voi fi mai tăcută și mai rece
Decât ești tu, acum.
Sara Teasdale (1884-1933) poetă americană, recunoscută de organizația Pulitzer drept prima câștigătoare a premiului Pulitzer (1918 – pentru volumul de poezii “Love songs”), cu toate că premiul a fost oficial inaugurat abia în 1922. Primul volum i-a apărut în 1907, cu titlul „Sonnets to Duse and Other Poems”, volum urmat de „Helen Of Troy and Other Poems” (1911) și „Rivers to the Sea” (1915). În 1914 Teasdale s-a căsătorit cu Ernst Filsinger și s-au mutat împreaună la New York. Au divorțat în 1929. În 1933 Teasdale s-a sinucis cu o supradoză de somnifere.
Sara Teasdale
I Shall Not Care
When I am dead and over me bright April
Shakes out her rain-drenched hair,
Though you shall lean above me broken-hearted,
I shall not care.
I shall have peace, as leafy trees are peaceful
When rain bends down the bough;
And I shall be more silent and cold-hearted
Than you are now.
