Ion Iliescu n-a asimilat niciodata lectiile de-stalinizarii. N-a inteles ca sistemul in care a crezut cu fanatic devotament era in esenta sa unul ilegitim si criminal. Tocmai din acest motiv este socat ca pentru multi dintre noi trecutul nu dispare, el trebuie confruntat cu onestitate, probitate si, da, intransigenta morala. In 1956 si in anii ce-au urmat, Ion Iliescu a fost flagelul prigoanei impotriva studentilor rebeli din Romania. Pentru el, revolutia din Ungaria era o contra-revolutie. In sinea sa, l-a detestat pe Nikita Hrusciov si l-a dispretuit pe Imre Nagy. Ion Iliescu nu a fost un reviziionist marxist, ci un aparatcik obedient al sistemullui propagandei comuniste. Nu a plans mortii totalitarismului, de ce i-ar jeli pe aceia din perioada revolutiei confiscate si a barbarelor mineriade? Ion Iliescu nu a fost un eretic, cu atat mai putin un apostat.
Acum zece ani am publicat, Doina Jela si cu mine la Curtea Veche Publishing, un volum despre anul revolutionar 1956. Cartea include textul complet al Discursului Secret, cu note explicatve semnate de Armand Gosu. Daca n-ar fi existat Discursul Secret rostit de Hrusciov in nopate dinspre 25 spre 26 februarie 1956, n-ar fi fost posibile Octombrie-le polonez si Revolutia Maghiara. Un citat iluminant din capodopera lui Tony Judt, “Postwar: A History of Europe since 1945″, Penguin Books, 2005: “The effect was intoxicating. For Communists, the denunciation of Stalin and his works was confusing and troubling….On Eastern Europe, the impact of Khrushchev’s reported abjuration was even more dramatic.” Judt il citeaza pe marele poet ceh Jaroslav Seifert: “The nightmare has been exorcised”. Spun rostit de Hrusciov intrucat primul secretar al CC al PCUS, administratorul en titre al dogmei oficiale, s-a indepartat adeseori de la textul conceput de comisia condusa de Piotr Pospelov si aprobat intr-o sedinta furtunoasa a Prezidiului CC, in pofida opozitiei furibunde a lui Viaceslav Molotov si a acolitilor sai, in primul rand Lazar Kaganovici, Gheorghi Malenkov si Kliment Vorosilov. Pentru Ion Ilescu, comunismul nu a fost un cosmar, ci “visul de aur al omenirii”. Candva, am crezut ca Ion Iliescu e capabil de invatare politica. M-am inselat.
Vladimir Tismăneanu
Este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).
Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" si in numeroase alte locuri. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.
Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.