In urmă cu 35 de ani, comunismul primea o lovitură care avea să se dovedească mortală: infiinţarea legală a sindicatului liber si autoguvernat Solidarność. Grevele din vara anului 1980 au culminat in istoricul acord din august prin care guvernul comunist admitea cele mai importante revendicari ale muncitorilor din porturile de pe coasta Mării Baltice. Santierul “Lenin” din Gdansk devenea mormantul lui Lenin. Textul Acordului de la Gdansk a fost citit la radio si la televiziune. The genie was out of the bottle, irrevocably. Liderii Blocului Sovietic fierbeau de furie, era ceva nemaiauzit si nemaivazut. Sistemul se afla in plina dezintegrare. La Bucuresti, Nicolae Ceausescu si clica sa tremurau sa nu se petreacă ceva similar si in Romanla. Idealul societăţii civile prindea fiinţă in Polonia, devenea realitate.
Era la puţin timp dupa Miscarea Goma, acţiunea de protest a lui Vasilie Paraschiv, greva din Valea Jiului si SLOMR. Intelectualii critici au jucat un rol crucial in saga Solidaritatii. Chiar numele miscarii a fost sugerat de istoricul disident Karol Modzelewski. Langă Lech Walesa, la negocieriile cu vicepremierul Mieczislaw Jagielski, se aflau disidenti celebri, inclusiv Bronislaw Geremek, Adam Michnik, Karol Modzelewski si Jacek Kuron. Kuron si Modzelewski făcuseră inchisoare pentru scrisoarea deschisa adresata Comitului Central al Particul Comunist in 1964 in care denuntau dictatura nomenclaturii birocratice. Un alt consilier improtant, istoricul Antoni Macierewicz, co-fondator, alaturi de Michnik si Kuron, in 1976, al KOR (Comitetul de Ajutorare a Muncitorilor).

La cursul pe care il ţin la University of Maryland despre “The Rise and Fall of Communism” accentuez cât pot de puternic semnificaţia acelei extraordinare brese in continuumul totalitar. Odată cu sindicatul Solidaritatea, de fapt o clasă naţional-civică in statu nascendi, spre a relua conceptul lui Max Weber utilizat de politologul Ken Jowitt, incepea criza terminală a leninismului. Dau link aici la editorialul lui Noel Bernard transmis la Radio Europa Liberă la un an după grevele din august 1980. Comparaţia dintre Polonia si România este cât se poate de revelatoare. Atunci si acum.
https://tismaneanu.wordpress.com/2015/04/06/admirabil-noel-bernard-polonius-traieste-editorial-la-radio-europa-libera/
http://www.contributors.ro/global-europa/destine-de-disiden%C8%9Bi-jacek-kuron-karol-modzelewski-%C8%99i-pasiunea-liberta%C8%9Bii-eseu-de-marius-stan-%C8%99i-vladimir-tismaneanu/
Vladimir Tismăneanu
Este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).
Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" si in numeroase alte locuri. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.
Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.