Vineri seară, Théâtre du Châtelet a fost Kilometrul 0 al cinematografiei franceze. Decernarea premiilor Academiei de Film a oferit o sumedenie de surprize, pariind pe un palmares parţial contestabil din punctul de vedere al valorii artistice. Nu a fost loc de dubiu, premiile profesioniştilor din lumea filmului francez trebuia să mulţumească pe toată lumea.
Cea de a 39-a ediţie a Premiilor César a stat sub semnul a trei personalităţi care au marcat lumea filmului. Ca în fiecare an (din 2012), o actriţă câştigătoare a unui César este pusă în lumina festivă. A fost rândul lui Isabelle Adjani să devină subiectul afişului oficial al evenimentului, cu o imagine din La reine Margot, realizat de Patrice Chéreau, regizor de teatru şi film inovator, mort anul trecut. Nu au fost uitaţi nici cei 100 de ani de la naşterea lui Henri Langlois, fondatorul Cinematecii Franceze, instituţia care, şi astăzi, din Bercy, duce mai departe tradiţia celei mai bogate dote cinematografice din lume.
François Cluzet, în calitate de Preşedinte al Festivităţii, şi Cécile de France, actriţă belgiană intrată în lumea mare a cinematografiei prin rolul secundar din Le gamin au vélo al fraţilor Dardenne, au deschis seara paietelor, al mulţumirilor şi lacrimilor de fericire. Cea din urmă, va face echipă cu Rosy de Palma (actriţă cunoscută tuturor mai ales din rolurile secundare din filmele lui Pedro Almodóvar), într-un moment dansant nu foarte reuşit, menit să integreze titlurile filmelor nominalizate, cât şi temele de politică la modă. Lungul drum al câştigătorilor este deschis. Bérénice Bejo (The Artist, Le passé) o anunţă pe Adèle Exarchopoulos drept cea mai bună actriţă debutantă pentru rolul său din La vie d’Adèle – Chapitres 1 et 2, Zaibou Breitman (L’exercice de l’État, Le premier jour du reste de ta vie) îl recompensează cu statueta aurită pe Niels Arestrup pentru rolul secundar din Quai d’Orsay, Audrey Fleurot (actriţă de film T.V.) pe Pierre Deladonchamps pentru rolul principal din L’inconnu du lac.
Festivismul evenimentului a fost din când în când îndulcit de momente comice (unele uşor nereuşite), cum ar fi cel în care Cécile de France anunţă că rezultatul votului pentru categoria „Cel mai bun film de debut” a fost pierdut, dar spre norocul lor, NSA (Agenţia Americană de Securitate) a salvat o copie. Premiul merge la Les Garçons et Guillaume, à table! de Guillaume Gallienne, momentul care doar va deschide colecţia de cinci trofee pe care filmul-revelaţie al anului şi le va revendica, inclusiv titlul de „Filmul anului”. Pelicula lui Gallienne a fost, iniţial, o piesă de teatru cu iz foarte personal, în care regizorul explorează relaţia sa, la vârsta adolescenţei, cu mama. Filmul e un hibrid foarte antrenant de genuri şi stiluri, cu vocaţie de comedie simpatică. Guillaume este un adolescent care trăieşte un moment de fascinaţie feminină. Primul model îl reprezintă mama, pe care încearcă să o imite pentru a-i intra în graţii.
Creditat cu cele mai mari şanse la marele trofeu, La Vie d’Adèle este marele perdant al serii. Léa Seydoux se înclină în faţa lui Sandrine Kiberlain (9 mois ferme), film comercial pasabil, iar Abdellatif Kechiche în faţa lui Roman Polanski (La Vénus à la fourrure), încă un regizor cu pedigree care încearcă să exploreze barierele dintre film şi teatru (ne gândim, evident, la Alain Resnais). Ca un contrast, anul trecut, palmaresul era dominat de Amour de Michael Haneke.
Cei care urmăresc César-urile de ani buni, au putut avea un dejavu când pe scenă a urcat, din nou, Quentin Tarantino. Nominalizat în categoria „Cel mai bun film străin” cu Django Unchained, se va mulţumi să înmâneze un trofeu onorific actriţei americane Scarlett Johansson. Premiul pentru filmul străin al anului îi va reveni lui The Broken Circle Breakdown (Felix Van Groeningen), o năzbâtie romantic-nihilistă, lipsită de subtilitatea filmelor anterioare ale regizorului flamand.
Filme distribuite şi în România:
La Vie d’Adèle – Chapitres 1 et 2 de Abdellatif Kechiche (Independenţa Film)
Jeune et Jolie de François Ozon (Independenţa Film, 24.04)
La fille de 14 juillet de Antonin Peretjatko
Palmaresul complet pe pagina oficială a Academiei.
