După volumele Itinerarii memorialistice Bucureştene, Memorie literară bucureşteană, Flacăra verbului românesc, Şoaptele urbei, domnul Corneliu Lupeş şi-a propus să adauge eforturilor sale de restituire a trecutului nostru cultural o nouă carte care doreşte să recupereze figurile mai mult sau mai puţin uitate azi ale diplomaţiei româneşti.
Ne aflăm în faţa unei ediţii aflate la răscrucea dicţionarului cu istoria culturală, deosebindu-se întrucâtva de amândouă. Având formatul episodic al dicţionarului, ce conţine fişele bio-bibliografice ale personalităţilor în domeniu, cartea diferă de acesta prin notaţiile pitoresc-subiective ale autorului; în acelaşi timp, capitolele, deşi ordonate după criteriul cronologic, arată mai curând o variabilitate tematică neomogenă (tipolgie, atitudini, judecăţi de valoare, delimitare pe epoci), fapt care le îndepărtează de caracteristicile obişnuite ale unei istorii culturale. Volumul îmbină cu agilitate trăsături ale celor două tipuri de prezentare, oferind cititorului un panopticum original, nu doar prin erudiţie şi stil ci şi prin tonalitatea intens afectivă cu care domnul Corneliu Lupeş îşi colorează ansamblul.
Astfel, autorul se înclină în faţa înaintaşilor iluştri din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, făcându-le ceremonioase reverenţe; devine liric şi voit romanţios când le evocă pe doamnele diplomate sau pe reginele României; destinele diplomaţilor exilaţi sau exterminaţi de regimul comunist îl tulbură amarnic; unor diplomaţi versatili le întoarce spatele; pe cei compromişi fie îi acuză violent de complicitate ori de trădare, fie îi iartă, punându-le în balanţă operele literare sau ştiinţifice, fie păstrează o distanţă de circumstanţă, atunci când nu vrea să stârnească animozitatea unor personalităţi din actualitate, fie adoptă un ton conciliant, care poate da naştere suspiciunii.
Domnul Corneliu Lupeş este conştient şi o şi declară deschis că, pentru a da un tablou cât mai complet al diplomaţiei de la noi, a ales “o sită rară”, prin care cerne nu numai oameni exemplari ci şi impostori, nu doar diplomaţi de carieră ci şi literaţi, actriţe, muzicieni, pictori, matematicieni, etc., mesageri, prin arta lor, ai României în lume. Această tendinţă globalizantă a autorului îşi găseşte justificarea în faptul că este primul care se lansează în dificila întreprindere de a alcătui un tablou istoric al personalităţilor diplomatice din ţara noastră începând din secolul al XVIII-lea.
Pe de altă parte, însă, alăturarea în aceeaşi secvenţă a parveniţilor politici cu figurile tragice ale unor adevăraţi patrioţi (exterminaţi sau supravieţuind prin disidenţă), a prigonitorilor cu victimele lor, mi-a lăsat un gust amar. Personal, aş fi preferat o antologie a exemplarităţii de care oamenii de azi au atâta nevoie. Apoi aş formula o obiecţie în privinţa categoriei de scriitori-diplomaţi, definită în carte. Nu cred că acei diplomaţi care au dat opere juridice, ştiinţifice, istorice, etc., se pot numi scriitori în sensul autentic al cuvântului. Sunt “scriitori” doar pentru că “au scris?” O altă întrebare la care n-am găsit un răspuns satisfăcător este: putem admite că opera literară sau ştiinţifică a unui diplomat de carieră este în măsură să escamoteze gafele sale politice?
În sfârşit, am descoperit cu tristeţe o absenţă nejustificată în galeria personalităţilor cuprinse în carte. Sunt pomenite cu generozitate o serie de nume care nu au decât o indirectă legătură cu diplomaţia (Nadia Comăneci, Dina Cocea, Cristian Mandeal, etc.). De ce este omisă oare contribuţia lui Horia Roman Patapievici, fostul director ICR care a creat României pentru o vreme un statut cultural egal în excelenţă cu cel al exigenţelor lumii civilizate de azi? Tăcerea care înconjoară acest nume este ofensatoare, dacă nu adânc deprimantă.
Trecând peste aceste obiecţii, trebuie să recunoaştem meritul deosebit al domnului Corneliu Lupeş de a readuce în memoria contemporanilor numele şi activitatea unor figuri de diplomaţi de prim rang. Ansamblul realizat cu acribia unui adevărat mozaicar, ne pune în faţa unei desfăşurări istorice dramatice, dacă nu dezolante, arătându-ne atât anvergura benefică a legăturilor internaţionale realizate de mulţi demnitari de seamă, de la noi, cât şi impactul devastator al altora care, aserviţi Moscovei, ori propriilor interese, au izolat România de restul lumii, de-a lungul atâtor vremuri de restrişte.
.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
