șoarecii de câmp scurmă-n cenușă și-n coajă de măr ars câțiva turiști se-ntorc din deșert pe cămile pitice în Mauritania la granița cu Senegalul cresc în livezi lămâi și capre albe pasc timpul se rostogolește în toate direcțiile ca pe masa de biliard o bilă pajiștea e […]
Azi nu ai mai apărut. Ce e cu tine? Nici eu nu te-am văzut. Am fost. Îmi place de tine. Ai înțeles? De ce taci? Și mie. Cât mai ai? 8 Eu 6 Vino pe 11 mai la Vendée în piață. Poate… Îmi vine să urlu. Bine. Bine ce?!! Scriu […]
Tot eu sunt, Doamne, și Te rog Du-mi plângerea spre dreptu-ți Nume Căci bietu-mi glas e-n pribegie, Ia seama și-ntremează-l, Doamne, Din nou Te chem, fii milostiv Și izbăvește-mă în raza Cea blândă din făptura Ta. (din volumul ”Îngerul din zid”, editura Brumar, 2011)
ştiu cînd mă chemi, în acele clipe se deschide cerul şi cad. mă văd îmbrăcată în haine nepotrivite de celălalt şi trimisă în vidul care începe să semene cu timpul de nemăsurat. ştiu cînd mă chemi, salvarea aşteaptă trei zile, frigiderul îmi vorbeşte, la fel şi maşina de spălat. doar […]
Insecta aceea s-a uscat pe trecutul meu. Intră acum învingătoare, Crezând că în locul meu Va fi altcineva. Atinge barierele, Pune capăt pătrățelelor. Dar dimineața îngroapă Impudica fărădelege. Numai Soarele singur Intră prin unghere, Sparge monturile, Alungă întâmplările Se-nfrățește cu absența, Agățată de mine, Cu flacăra de pe scoarța zidurilor. […]
Florile și-au făcut zid. Nici un diminutiv Nu mai răzbate prin ele. Pâraie de culori distincte Mor pe aproape.
”Mama pleca la câmp. Lipsea o săptămână întreagă fiindcă avea un loc tare departe. Eu și fratele meu mai mic rămâneam singuri acasă. Ne lăsa de mâncare în dulap, la locul știut. Dar asta nu era de-ajuns căci în lipsa ei apăreau stafiile. Podul casei noastre se umplea de stafii.” […]
A fost odată ca niciodată o țară mare, mare, mare, în care trăiau mulți oameni mici, mici, mici. Cam așa s-ar putea rezuma o știre dată recent publicității[1], din care aflăm că, în China, există o comunitate semnificativă numeric de pitici. Autoritățile celei mai populare dintre republici le-au găsit acestora […]
locuim în aceeaşi cameră. închişi. fără ferestre, fără uşi. prin faţa pereţilor de sticlă pămîntul îşi plimbă peisajele care se schimbă la cîteva secole. acum, în faţa mea stă un arbore care abia se mai vede căci am umplut amîndoi pereţii cu cuvinte. nu ne mai vorbim de cîteva veacuri […]
