Există un caz Victor Eftimiu în istoria intelectuală românească ? Cartea lui Cristian Preda, minuţioasă şi precisă ca o investigaţie detectivistă, oferă răspunsul definitiv la această întrebare. Dincolo de opera, datată, a scriitorului se află biografia în care pitorescul şi abjecţia convieţuiesc, memorabil. Cercetarea lui Cristian Preda inversează cronologia, spre […]
Şi tot acest jurnal pe care îl scriem, în tulburare de vise şi in singurătate de dimineţi, nu este decât prelungirea tăcerii în care moartea ne-a aşezat, ca într-o criptă funerară înţesată de murmur şi saturată de amintiri. Un sentiment al memoriei îndrăgostite ne încearcă şi din elanul lui vin […]
Reflecţiile despre comunism încheie, simbolic, monumentala istorie mondială a comunismului. Pentru Thierry Wolton, ca şi pentru direcţia intelectuală de la care se revendică, crima de stat şi barbaria nu sunt un accident, ci consecinţa legică a dominaţiei ideologiei. Înainte de a fi o ordine a terorii şi a sărăciei, comunismul […]
Sunt nopţi în care visele noastre mă absorb ca un maelstrom, sunt nopţi în care visele noastre mă sorb în vârtejul lor ca un vast, labirintic montagne-russe, sunt nopţi în care visele noastre mă ard la trezie asemeni lavei ce izbucneşte din pământul lichid căruia mă dăruiesc,până la uitare de […]
Şi nu cred că am ştiut cine sunt cu adevărat decât atunci când am devenit una cu acest anotimp al jalei şi al nostalgiei: contopit cu aromele şi cu sunetele unui trecut ce mă inundă, asemeni unui flux şi reflux al oceanului ce îngăduie adăpost sufletelor, mă privesc în oglinda […]
Şi am ajuns să ne regăsim, în acest anotimp al dragostei de dincolo de moarte, cu acelaşi firesc al tandreţii cu care mâinile noastre se regăseau, în clipele în care fericirea modestă urca până la noi, ca un flux delicat al oceanului în care aveam să ne cufundăm : orele […]
Cartea lui Angelo Mitchievici, “Farmecul vieţilor distruse. Câteva reflecţii despre ratare”, poartă amprenta memorabilă a materiei delicate şi melancolice din care se naşte : visătoare, sensibilă şi memorabilă, ea imaginează un edificiu în centrul căruia se află poate cea mai omenească dintre condiţii, aceea a ratării. Între vis şi pierdere, […]
Şi poate că în profesoara ce oficia, severă şi visătoare, de la catedra ei, veghind discret pe elevul şui ce poposea în cea din urmă bancă a clasei, adâncit în lectura călătoriilor sale verniene, se aduna tot ceea ce comunismul asupru nu îţi ingăduise să devii : în contra istoriei, […]
Ediţia Steinhardt, îndrumată erudit de George Ardeleanu şi publicată la “ Polirom”, este un portret şi un monument: o dată cu tipărirea volumelor de corespondenţă, o altă viziune asupra sa, nuanţată şi precisă, se naşte, iar locul lui Steinhardt în canonul românesc este stabilit, definitiv, ca parte a unui vast […]
Şi tot ceea ce mai pot încerca, în acest timp care urmează morţii tale, este starea de exil în care durerea şi dorul mă instalează, ca într-un vast edificiu funerar: o stranie nefamiliaritate a lumii, o încercare, permanentă şi disperată, de a regăsi glasurile pierdute, o tentativă, fragilă şi nostalgică, […]
