Cerul l-am lipit de pămînt
și de stele
l-am legat cu două fire de iarbă,
îngerii să poată coborî
în grădina zidurilor groase
mult mai degrabă
Din bardă
le fac poartă să treacă
Pe toți
îi ung cu lacrimi de brazi cenușii
Îi aștept cu mănunchiuri de cuie și scîndură grea,
proaspăt tăiată
să vadă cum răsare
fără cer,
soarele ‘n a treia zi
Într-o limbă
din cuie și sîrmă ghimpată,
strig aiurea în zarea de frig
Eli, Eli
Doamne
Lama Sabachthani?
Doamne …
