mama l-a văzut pe tatăl meu de departe
pe bulevardul central al orașului de provincie
unde se îngrămădise toată viața ei
înalt cu ochii verzi mânca nonșalant un măr ionatan
i s-a părut atât de frumos un alain delon autohton
de aceea nici nu i-a atras atenția că bunele maniere
te împiedică să mănânci pe stradă sau să-ți apeși puternic
buzele pe mâna unei doamne
tatăl meu a invitat-o la grădina de vară unde au dansat
până la ora stabilită de partidul
care nu iubea blugii ochelarii de soare sau minijupul
au dansat singuri
s-au spălat la ore fixe s-au trezit la ore fixe
au luat salarii fixe în aceeași zi
au mers în concedii la mare
au cumpărat cafea biseptol lenjerie de la polonezi
au ascuns valută și aur de la ruși în saltea și dulapuri
după trei ani am venit eu în dansul și concediile lor
le-am luat numele răbdarea
și bună parte din tinerețe
copilăria mea i-a făcut oameni mari
…”gateste la fel de mult” …si scrie, nu stiu cat de mult, dar bine!
Poezia momentului scrisa cu un condei grozav de inspirat.
Mi-a placu ca a trebuit sa spun.
regards,
Tea