sora mea spune că poezia nu trebuie să tacă   sau să spună tot ce ne trece prin cap   ci să vorbească frumos   ca un elev în clasele primare   care se bucură de cuvinte   poezia nu trebuie să fie trufașă   neînțeleasă sau lașă   […]

mi-am pus armura   impenetrabil chipul transpiră   sub o mie de ace gândurile ca o citadelă   tac în noapte   santinelele cetății urlă   pe zidurile ei se aruncă flăcări   pietre și smoală   o singură vrajă ar aduce victoria   ar înfrânge monștrii    vrăjitoarele de […]

le înghesuiam în buzunare   le lipeam de soba fierbinte   până când durerea devenea insuportabilă   bulgării construiți cu migală   se topeau rapid   aceleași mâini frământau stângace    aluatul de cozonaci   îl botezau cu lapte rece   se lipeau una de alta   ca două siameze […]

am crezut că duminicile sunt niște femei blânde   care își spală părul și copiii    în aceeași postavă în care dospește aluatul pentru pâine   că femeia din icoană îmi zâmbește când sunt cuminte   că o să iasă din tablou   să-mi cumpere vată de zahăr    am […]

Avea nevoie de liniște ca de aer.  După ce citise prima scrisoare, deschisese telefonul și comandase mâncare chinezească. S-a simțit vinovat imediat ce a comandat, a mâncat cu noduri și și-a închis iar telefonul. Senzația de gol și de neputință nu îl lăsa în pace. Camera i se părea mare, […]