Cum răspunde o generație la provocările războiului
La începutul lunii iunie, Institutul Francez din România, alături de parteneri europeni și locali, a organizat la București evenimentul „În fața războiului – Dialoguri europene”, dedicat reflecției asupra provocărilor actuale din Europa în materie de securitate, societate și geopolitică. Pe parcursul a trei zile (3, 4 și 5 iunie), programul a cuprins mese rotunde, dezbateri, ateliere interactive și proiecții de film, reunind invitați din Franța, Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Armenia, Georgia, Coasta de Fildeș și România.
În cadrul acestui eveniment amplu, un accent deosebit a fost pus pe implicarea tinerilor: 26 de tineri de la cinci universități europene au participat activ atât la pregătirea, cât și la desfășurarea evenimentului. Aceștia au fost implicați în ateliere tematice – despre libertatea presei, realizarea de podcasturi sau comunicare strategică – și au contribuit cu idei, perspective noi și energie în dialogurile europene.
Am reușit să stăm de vorbă cu o parte dintre ei, chiar înainte de a începe evenimentul. O parte dintre gândurile, mărturiile și declarațiile lor le-am reunit în materialul de față.
Am vrut să aflăm cine sunt, cum au ajuns să fie pasionați de domeniul relațiilor internaționale și al securității internaționale și cât de mult contează vocea lor.
Cei mai mulți dintre ei ne-au mărturisit faptul că atunci când au auzit prima dată cuvântul „război” rostit în Europa, au resimțit un șoc. Un cuvânt care părea destinat manualelor de istorie s-a strecurat, brusc, în viețile lor cotidiene. Fie că, la vremea aceea, erau liceeni dintr-un oraș din România, fie că erau studenți în Paris sau tineri cercetători în universități europene, fiecare a simțit cum ceva s-a schimbat definitiv în modul în care înțelegeau lumea.
În toate cazurile, mărturiile exprimă nevoia clară de revendicare a unui spațiu de participare: tinerii nu vor să fie simpli spectatori ai istoriei, ci actori implicați. De la empatie la analiză, de la frică la speranță, discursurile lor arată o generație care înțelege complexitatea provocărilor actuale și care cere să fie ascultată și implicată.
Vă invităm să-i descoperiți!
Viviana Moldovan a absolvit Universitatea din Lille cu o licență în Limbi străine aplicate, specializarea Tehnici de comerț internațional. Pentru studiile masterale s-a întors în România. Studiază la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca: Studii politice europene comparate.
Începutul războiului din Ucraina a prins-o în Franța. Își amintește că, la vremea aceea, a fost surprinsă de grija colegilor și a prietenilor și cunoștințelor care au fost alături de ea, verificând constant dacă familia ei este bine. Ne spune că acela a fost momentul când a conștientizat proximitatea conflictului și rolul major al României, țară vecină, în primirea refugiaților: „M-a marcat profund! Am înțeles că ceea ce credeam că este rezervat subiectelor din cărțile de istorie se poate întâmpla în viața reală, și chiar în proximitatea mea fizică”, ne-a mărturisit ea.
Viviana crede că generația ei este o voce care trebuie auzită: „Chiar dacă nu avem încă puterea de a acționa pe deplin, avem puterea de a gândi și de a imagina soluții pentru a construi un viitor în pace”.
„Am resimțit începutul războiului din Ucraina într-un mod foarte concret, chiar la Paris, la mine acasă, odată cu primirea succesivă a refugiaților ucraineni care au fugit din Odessa pentru a se stabili temporar în Franța”, ne-a mărturisit Gabriel Fleck, masterand în Geopolitică la Universitatea din Reims (URCA). Gabriel a decis să urmeze această specializare, atras fiind de analiza complexă a relațiilor de putere globale. Teza sa vizează utilizarea dronelor militare în Franța, iar conflictul din Ucraina oferă, spune el, un context concret pentru cercetarea sa.
Experiența primirii refugiaților ucraineni l-a confruntat direct cu realitatea războiului și i-a trezit interesul pentru implicațiile sociale și strategice ale conflictelor.
El susține că tinerii trebuie să joace un rol activ în reflecția geopolitică, prin informare, formare și dialog intergenerațional, contribuind la regândirea răspunsurilor politice la crizele actuale: „Fiind generația de mâine, perspectiva noastră nouă și capacitatea de a pune la îndoială narațiunile dominante sunt esențiale pentru a regândi răspunsurile politice la crizele contemporane. În calitate de studenți, avem responsabilitatea de a construi legături intergeneraționale pentru a alimenta dezbaterile”.
Pissan Hussien, studentă în anul I de Masterat în Științe Politice la Universitatea Paris 8, specializată în relații transnaționale și globalizare, a luat și ea parte la Dialogurile europene de la București. Originară din Egipt, a urmat un parcurs academic internațional. A îmbinat jurnalismul, cercetarea și activismul civic, publicând articole și realizând o cercetare despre cenzura în Egipt. A lucrat ca redactor freelancer pentru Al-Ahram Hebdomadaire și a fost ambasadoare UNICEF în Franța.
Pe plan profesional, are experiență și în sectorul bancar și asociativ, iar academic a fost tutore universitar. În paralel, a obținut titlul de campioană națională la tir sportiv în Egipt și a câștigat competiții internaționale.
Ce a adus-o la București? Chiar cercetarea sa doctorală: o analiză a relațiilor diplomatice între actorii non-statali în conflictele internaționale, cu accent pe războiul din Ucraina.
Daria Dana este unul dintre tinerii cei mai activi civic pe care i-am cunoscut cu ocazia Dialogurilor europene la București. În prezent, este studentă în primul an la Facultatea de Drept a Universității din București, precum și la Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene. În timpul liceului, însă, a reprezentat elevii în cadrul Consiliului Municipal al Elevilor din București, a coordonat mai multe proiecte educaționale, dar a și lansat propriile inițiative, precum Bucharest Moot sau Education for All, care vizează promovarea accesului la educație și participarea civică a tinerilor.
„Izbucnirea războiului în Ucraina a fost un șoc profund. A fost o reamintire brutală că pacea nu este niciodată definitivă, nici măcar pe continentul nostru. Acest conflict a scos în evidență fragilitatea echilibrelor internaționale și importanța protejării active a principiilor fundamentale, precum suveranitatea statelor, drepturile omului și securitatea colectivă”, ne-a declarat ea.
La fel ca Viviana, Daria este convinsă de rolul important pe care îl pot avea tinerii în contextul politic european de astăzi: „Cred că tinerii au un rol cheie de jucat în lumea de astăzi. Suntem atât martori, cât și actori ai transformărilor în curs. Prin energia, spiritul critic și creativitatea noastră, putem contribui la schimbarea lucrurilor, fie că este vorba de justiție, mediu sau democrație”.
Călin Ioan Popescu, elev în clasa a XI-a la Liceul „Anna de Noailles” din București, a participant și el la „Dialogurile europene” de la București – „datorită pasiunii pentru geopolitică și studiul războaielor”, după cum ne-a declarat. Călin consideră că războiul actual a scos la iveală „mize care nu încetează să crească odată cu progresul tehnologic al armatelor” și că generația sa poate juca un rol important în reconstruirea normalității: „Este esențial ca tinerii să se informeze despre război și viața politică, deoarece, în viitorul apropiat, va fi rândul nostru să ne apărăm libertatea prin mijloace diplomatice, care să ne ajute să evităm conflicte ce ar putea degenera în războaie și mai distrugătoare.”
De la Liceul „Anna de Noailles” din București este și Ioan Alexandru Hristea, un tânăr pasionat de istorie, geopolitică și actualitatea militară. Participarea sa la „Dialogurile europene” reprezintă o ocazie valoroasă de a înțelege mai bine provocările strategice ale Europei. Războiul din Ucraina i-a schimbat profund perspectiva asupra lumii, făcându-l să realizeze că violența și conflictele nu sunt fenomene îndepărtate. El crede că tinerii nu pot rămâne indiferenți și că au datoria de a se informa, de a păstra vie memoria, de a refuza violența și de a contribui activ la apărarea valorilor europene și la construirea unui viitor pașnic.
Hugo Collorig, și el elev la Liceul Francez „Anna de Noailles”, este pasionat de problemele internaționale și europene, dar și de schimburile culturale. Consideră că participarea la „Dialogurile europene” este o ocazie specială de a discuta cu specialiștii în domeniu, precum și de a construi punți între tinerii europeni. Pentru el, războiul din Ucraina a fost un moment de cotitură, care a accentuat importanța păcii, a drepturilor omului și a solidarității. Hugo crede cu tărie că tinerii au un rol esențial în modelarea viitorului Europei, prin dialog, implicare și propunerea de soluții concrete.
Ioan-Șerban Hăilă, student la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a ales să participe la „Dialogurile europene” pentru a-și aprofunda cunoștințele în domeniul politic. Războiul din Ucraina i-a schimbat profund perspectiva asupra lumii, arătându-i că pacea nu este garantată pentru totdeauna. Consideră că tinerii au un rol esențial în promovarea valorilor morale și în construirea unei societăți mai bune, prin implicare activă și responsabilă.
Léo Jaussaud, în vârstă de 24 de ani, este student în primul an de masterat în Geopolitică la Universitatea din Reims. A absolvit licența în Geografie la Universitatea din Caen și și-a petrecut al treilea an de studii la Universitatea Laval din Quebec, Canada. Are un interes puternic pentru relațiile internaționale, diplomație și securitate internațională. În 2024, a participat la Modelul Național al Națiunilor Unite (NMUN) din New York printr-o asociație canadiană, iar ulterior a fondat propria sa asociație la Reims, pentru a continua această experiență în 2025. Această implicare i-a permis să-și dezvolte abilitățile diplomatice. A luat parte la „Dialogurile europene”, având un motiv clar definit: colaborează cu alți studenți, inclusiv doi români, pentru a scrie un document de politici publice, explorând astfel noi perspective internaționale și culturale.
Louise Beauquin, originară din Rennes, Franța, deține un master în Drept digital; a absolvit și un program combinat într-un grup regional de presă, SIPA Ouest-France, unde a lucrat în protecția datelor personale. În prezent, urmează un Master în Jurnalism la Sciences Po Rennes, specializat în științe umaniste și sociale. Interesată de cultura europeană și de țările balcanice, după un an Erasmus în Slovenia, a decis să participe la „Dialogurile europene” întrucât, consideră ea, experiența aceasta îi va permite să exploreze diverse perspective despre război, în special cel din Ucraina, și să facă schimb de opinii cu tineri din Europa, evidențiind rolul activ al acestora în promovarea păcii durabile și a colaborării europene.
Maxence Coquelet, student francez la Masterat în Științe politice la Universitatea Paris 8, a participat pentru prima dată la „Dialogurile europene” de la Rennes, dedicate războiului din Ucraina. Experiența personală de a găzdui un refugiat ucrainean i-a oferit o perspectivă emoțională profundă asupra conflictului, dincolo de știrile televizate. Această situație l-a motivat să se informeze mai mult și să se implice în dialogul european, găsind în Dialogurile Europene o oportunitate valoroasă de înțelegere și comunicare pe tema războiului și a Europei.
Petru Mihai studiază Științe Politice în limba franceză la Universitatea din București. Este interesat de influența narațiunilor politice și a dinamicii internaționale asupra societăților și de răspunsul activ al cetățenilor. Este implicat în proiecte legate de francofonie, democrație și cooperare internațională, cu un accent pe geopolitica regiunilor Mării Negre, Orientului Mijlociu și Africii Centrale și de Vest. Urmărește atent noile forme de conflict, precum dezinformarea și disputele legate de suveranitate, și reflectă asupra rolului Europei în aceste transformări. A ales să participe la „Dialogurile europene” din convingerea că pacea durabilă se bazează pe o stabilitate care se construiește zilnic, prin dialog autentic și instituții transparente. Războiul din Ucraina i-a schimbat profund percepția asupra securității în Europa, apropiind conflictul și motivându-l să se implice mai mult, să înțeleagă mai bine rolul Europei în menținerea păcii prin diplomație și solidaritate: „Într-o lume marcată de agresiune și conflict, tinerii au nevoie de schimburi transfrontaliere, întâlniri și învățare reciprocă mai mult ca niciodată. Prin regândirea împreună a formelor de participare, putem crea o societate durabilă, în care pacea încetează să mai fie un vis îndepărtat și devine o construcție colectivă și concretă”.
Teodora Erculescu este studentă în anul al doilea la Facultatea de Drept a Universității din București și la Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene. Pentru ea, „Dialogurile europene” reprezintă o oportunitate de reflecție, exprimare și comunicare, dar și de învățare și dezbatere privind organizarea apărării europene, cooperarea în securitate și implicarea tinerilor. Războiul din Ucraina i-a schimbat profund percepția asupra securității și solidarității europene. Este convinsă că participarea tinerilor la dialog este esențială în construirea răspunsurilor politice, culturale și sociale la crizele actuale.
Adesea credem că doar specialiștii pot vorbi cu autoritate despre diplomație, război sau viitorul Europei. Însă tinerii implicați în acest proiect au demonstrat că au idei clare, curaj civic și o capacitate surprinzătoare de analiză – o contribuție valoroasă, care a adus energie, sinceritate și o perspectivă autentică în dialogurile europene.
Când războiul zguduie continente, tinerii nu se retrag în tăcere. Își pun întrebări, intră în dialog: de la București la Paris, din Cluj-Napoca până în Reims ei demonstrează că solidaritatea nu este o formulă abstractă, ci un exercițiu cotidian. Iar pacea – oricât de fragilă – începe prin curajul de a nu fi indiferenți.
