Azi nu a trecut deloc prin fața mea. A sărit în papuci și s-a repezit în baie. Duș, spălat pe dinți și îmbrăcat hainele de casă. Apoi, direct în bucătărie. Miroase a cafea și omletă. Parcă îmi este și mie poftă. Degeaba, sunt supărată. Nimic nu mă poate îmbuna. Poate, dacă mi-ar curăța colțul de sus din dreapta. Acolo nu văd limpede. Mereu ratează colțul acela. Uită-te la ea! Cu coada de cal, nemachiată, în trening…ce să zic…hai că e drăguță și așa. De ce nu mă bagă în seamă? Aranjează masa în sufragerie, aduce farfuriile, tacâmurile, ceștile de cafea. Cred că mirosul l-a trezit și pe el. Răvășit, iese din dormitor și, ghici ce: duș, spălat pe dinți, îmbrăcat haine de casă. Incredibil, astăzi nu-mi adresează nimeni nicio privire cât sunt eu de mare? El are părul răvășit, ca de obicei. Nu-i nimic deosebit în asta că abia îmi aruncă o ocheadă atunci când pleacă de acasă. Trebuie să alerge ea după el, să-i aranjeze gulerul la cămașă, să-i îndrepte părul, să-i spună să-și lege șiretul. Nu-i nimic, lucesc în continuare, poate mă observă. Gata cu masa; amândoi strâng vasele, se aude apa în bucătărie, apoi un zgomot de vase și inconfundabilul sunet al brichetei care se aprinde. Haha, e momentul ca ea să iasă îmbufnată din cauza fumului pe care nu-l suportă și să deschidă geamurile în toată casa, chit că fereastra de la bucătărie e larg deschisă. Uite-o, ca un vârtej: living, dormitor, birou…e un curent de-i zboară suvițele și coada aia de cal. Gata, m-a văzut. Își aranjează bretonul și-mi zâmbește. Ia o lavetă și soluția de curățat și îmi șterge colțul neclar. Bun, acum sunt fericită. Bine că s-a gândit la mine că doar mâine cine o să-i spună înainte să plece la serviciu : ”cine e cea mai frumoasă din țară”???
