Imaginea de mai jos este ceea ce, în limbaj recent, se cheamă o ”virală”/ Sau, mă rog, un ”viral”. Graficul marchează ponderea reală a votului de la parlamentarele cu cea mai mică prezentă la urne de după 1989 – e o pondere care ”se face” în raport cu numărul total al […]
Un manuscris învelit într-o foaie de cort. Anii ’80 ai secolului al XX-lea. Un beci insalubru și igrasios de bloc, ,,ctitorie” a Epocii de Aur. O încrengătură de țevi de apă și de canalizare. Beznă absolută (pe străzi și în conștiințe). Decor incitant, ce promite aventură, jocul de-a revelat ascunsul, […]
Dubitația privind sensul creației străbate, ca o linie roșie, conținutul operei particulare și însoțește, în pasul domol al istoriei, procesia aparițiilor literare. Interogația cu privire la acesta deschide problema fundamentelor cunoașterii de sine prin scrierea literară, ale cărei forme de exprimare – cunoașterea de tip prozastic, cunoașterea lirică, dramatică, etc […]
Moartea ca valoare adăugată „Am format un stereotip comunitar: ne apreciem fără rezerve personalitățile abia cu titlu postum. În viață, mase umane indiferente contrastează cu accesele calomnioase, legendele diminutive și criticile exacerbate. Ce adevăr cuprinde această autopercepție? În primul rând unul statistic: se poate face oricând un dicționar al scriitorilor, […]
Nu mai pot, am ajuns la limita răbdării cu toți sfătuitorii și binevoitorii aceștia. Zău așa: nimic nu mai e bun, nimic nu mai e trainic, totul se duce de râpă pentru că nu e ca pe vremuri. Bine, pot înțelege că ai nostalgii, amintiri frumoase, prieteni pe care ai […]
Ultima carte a lui Lucian Boia e cea mai subțire, între cele din de-acum binecunoscuta sa serie ”oblică” despre România. Asta mai ales fiindcă ea se dorește nu o abordare tocmai nouă, ci mai degrabă o prelungire a eseului din 2012 (reeditat în mai multe rânduri), De ce este România […]
Traiectoria biografică ni-l recomandă ca pe un om sincer și perseverent. Ca să își afle cursul, a trebuit să străbată vămile pământului și să se retragă într-o schivnicie care îi multiplica gândurile și mâinile în ecouri. Numai printr-un sacrificiu complet adus Operei, deconspira el mai târziu, „experiența individului se trezește […]
Dacă apelăm la Bibliografia istorică a României, la bibliografiile specializate şi la diversele baze de date ale bibliotecilor, vom observa că într-o proporţie importantă, cel puţin pentru o perioadă (anii 1990), lucrările istoriografice care tratează problematica istoriei interbelice a comunităţii evreieşti aparţin fie intelectualilor de origine evreiască, fie cercetătorilor afiliaţi […]
Într-un interviu acordat Radio România Muzical, Profesorul Mihai Zamfir, fost violonist în adolescență, se declara un fervent admirator al muzicii baroce. O acustică similară străbate și ultima sa operă de critică și istorie literară, „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române”, carte-eveniment apărută la editura Polirom în 2017. În cel […]
vine aproape firesc după primul; și nu mă refer la vreo operă, nefiind oricum duminică, ci la acțiunea secventă decapitării unor statui. Dacă anihilarea capului (statuar, desigur) mai lasă vreo speranță, scopul fiind înlocuirea cu un altul, actul doi, adică martelarea e un fel de finis coronat opus în măsura […]
