TED KOOSER Alegerea unui Cititor În primul rând, ar trebui să fie frumoasă, și apoi să mă citească pe îndelete în cel mai singuratic moment al după-amiezii, părul, proaspăt spălat, încă umed după gât. Ar purta o pelerină de ploaie, veche, murdară fiindcă nu a avut suficienți bani […]
Charles Simic trei poeme în proză, fără titlu, din volumul „The world doesn’t end” (“Lumea nu se sfârșește”) Vremea poeților minori a sosit. La revedere Whitman, Dickinson, Frost. Bun venit ție, a cărui faimă nu va ajunge niciodată dincolo de familia apropiată și, probabil, a câtorva buni prieteni adunați […]
locuri şi oameni despre care nu mai ai nimic de spus moartea răspândită din ecran în ecran fără sunete de fanfare. atâta tristeţe în jur. ziua asta – podul pe care treci fiindcă n-ai încotro şi tocmai cu tine se surpă. viaţa e posibilă numai în spatele […]
Richard Brautigan În iubire plouă Nu știu ce-ar putea fi, dar când o fată începe să-mi placă foarte mult îmi pierd încrederea în mine Devin agitat Nu spun ce-ar trebui să spun Ori poate că încep să examinez, să evaluez, să calculez ceea ce spun Dacă […]
Charles Bukowski cel mai rău și cel mai bine în spitale și în închisori este cel mai rău în casele de nebuni este cel mai rău în mansardele de lux este cel mai rău în bordeiele din mahalale este cel mai rău la lecturile de poezie la concertele […]
Sylvia Plath – Oglinda Sunt argintie și exactă. Nu am preconcepții. înghit imediat orice văd Așa cum este, ne-nceţoşat de iubire ori dezgust Nu sunt crudă, doar sinceră — Ochiul unui micuț zeu, în patru colțuri. Mai tot timpul meditez privind peretele de vizavi Este roz, cu picățele. L-am privit […]
printre cuvintele altcuiva creierul tău – floarea soarelui – se întoarce o tavă argintie cu mânere din aur. serveşte licori miraculoase. în poziţie de meditaţie un animal împăiat o sculptură scobită în cuarţ un suport de raft într-un magazin de antichităţi din midwest la marginea autostrăzii unde curg […]
Linda Pastan Consolări Uite: limbajul face tot ceea ce poate mai bine eu vorbesc câinele schelăie iar în copacii nestatornici albinele târzii zumzăie vag ca niște voci stinse ce-abia răzbat din camera alăturată. Mai târziu consolările tăcerii. Nopțile trec încet întorc paginile lor grele […]
fugi de ploaie prin ploaie când deja eşti ud leoarcă îţi ştii bine chipul. gesturile minciunile mici din joacă jumătăţile de propoziţii. lungimea unghiilor cămaşa de noapte. ciorapii din nylon inima strânsă – un fruct trecut reflexiile sângerii ale paharului din cristal de boemia sunetul gâtuit al robinetului de […]
Richard Jackson –Lamentație Îmi pare rău că încă te iubesc așa. Îmi pare rău că am lăsat cuvintele acestea să se avânte între noi, așa cum face vântul într-un nod micuț de flacără. Îmi pare rău că le-am lăsat să fermenteze, la fel cum soarele o face în fiecare […]
