îi spune parșivul mitropolit Doamnei lui Lăpușneanu, îndemnând-o cu fățărnicie să „completeze” actul de deces al lui Vodă care fusese și „crud” dar, pare-se nu suficient, adică incomplet. Cum să pricepem însă raportul dintre caracterul cumplit al lui vodă și cruzimea sa incompletă totuși, având în vedere finalul său? Ca […]
nu poate fi indiferentă mai ales dacă e vizibilă la un personaj precum Carol cel Pleșuv. Atâta doar că nici azi nu e clar dacă e o poreclă malițioasă a contemporanilor săi (portretele de epocă îl înfățișează fără… hibă) sau o aluzie la faptul că o vreme ar fi fost… […]
Transformat în ultimele decenii din examen în circ naţional prin procedee politic-mediatice eminamente, bacalaureatul aduce aparent mereu ceva nou, atrăgându-ne atenția printr-o anumită presă de scandal și apariții politice de mâna a doua. Cum spune un personaj de-al lui Lorenzo da Ponte, devenit mozartian, La commedia e graziosa, mai ales […]
poate defini titlul unei opere; se întâmplă la Antonio Salieri în Prima la musica e poi le parole, un fel de ars musica din care aflăm primordialitatea muzicii în raport cu libretul, cu … vorbele. Nu întâmplător capodopera lui Salieri (părerile „critice” în continuare nu sunt de luat în seamă!!!) […]
Forma protestelor a cunoscut o democratică dezvoltare multilaterală grație profesioniștilor care însă, în ciuda zgomotelor (vocale, de tobe, de cratiţe bătute cu făcăleţul, etc.) rămân neconvingători prin programatica meteo sensibilitate și minoritarism fără legătură cu minoriții. Nu se protestează prelungit nici pe ger şi zăpadă, nici pe caniculă după cum […]
în secolul XX ajunge să însemne și altceva decât știm din spectacolele muzicale orchestrale mai cu seamă. Formula concert – orchestră devine o întoarcere la primar: verbul concinere cu referire la instrumentele muzicale înseamnă a răsuna laolaltă, a forma un tot armonios, de unde concentus acord armonios al sunetelor, concert, […]
probează indubitabil că avem o vocaţie a trimiterilor (şi) … în inferioritate, în funcţie de cerinţele momentului şi fără legătură cu esenţa realităţii, dacă aceasta chiar există. SUS mult mai rar, deși perechea e latină. Marile manifestaţii în cadrul cărora cineva e trimis imperativ Jos sunt întotdeauna astfel organizate încât […]
pe linie erotică au structural o componentă ce poate fi numită „hormoni pe creier”, căci singura pornire manifestă e „cucerirea” în direcție strict fizică, corporală, fără nici o remușcare ulterioară indiferent de consecințe. Ceea ce îi salvează pe toți este expresia muzicală desăvârșită. Începem cu Ducele din Rigoletto. Toate persoanele […]
în varianta dramatică a lui Friedrich Dürrenmatt are un final funerar fericit prin faptul că omul rău, răpus de-un infarct, nu a trebuit să fie ucis de concetățenii săi care-și primesc totuși miliardul, în timp ce la înmormântare, bătrâna doamnă își exprimă satisfacția răzbunării. Ce se întâmplă însă în cazul […]
în opere se prezintă cu două calități: sinceritate și generozitate. Personaje principale sau secundare, rămân memorabile prin cel puțin câte o arie. Începem cu verdiana Violeta Valéry, adică La Traviata, o probă a faptului că fără cerere (de lux mai ales) nu există ofertă. Duetul Libiamo… răsună în toată lumea; […]
