Orice facem mecanic ne goleşte de sens. Fericirea este surpriză, respiraţia tăiată, bucurie. E plinătate. Ca o găleată plină, pe care vântul nu poate să o plimbe de colo-colo. În mod tradiţional, se spune că genele, evenimentele şi valorile sunt cei mai importanţi factori determinanţi ai fericirii. Noile curente predică […]
Nu știu cum îi cheamă. Vin mereu amândoi la pachet, purtând pulovere roșii și zâmbete identice pe față. Poate ca ar trebui să poarte un nume, din moment ce știu cotloane ale cămării și balconului meu. Din moment ce m-au văzut în pijama, în trening, bolnavă sau zglobie. Poate că […]
Orice călător se pregăteşte cu grijă. De la strânsul monezilor de 50 de bani (ca să nu dai pe o ușurare un euro) și până la estimarea posibilităților fiecărei zone, după ore întregi de uimire, încântare și pași lungi, asezonate cu câte un café crème, un ceai verde sau pur […]
Unul din instrumentele psihoterapiei pozitive este un romb. O figură geometrică extrem de regulată, ţuguiată bine, având, atârnânde, la colţuri, ca globurile în pomul de Craciun, patru noţiuni grele şi fundamentale: corpul, realizarile, relaţiile cu ceilalţi, viitorul (fantezia). Orice trage într-un sens sau în celălalt nu poate decât să-l destabilizeze. […]
De cand e istoria-istorie si lumea-lume, omul a vrut sa-si afle viitorul. Oracolul din Delphi, ghicitul in maruntaiele animalelor, Nostradamus, calendarul maias, mama Omida – toate, surse mai mult sau mai putin credibile de potolire a incertitudinii si anxietatii legate de viitor. In zilele noastre, efectul bataii de aripi de […]
In clasa a 6-a, am luat nota 10 pentru un ierbar. Ierbar!, deși nu conținea fir de iarbă, ci doar o colecție nesfarșită de contururi și codițe verzi, de foi de frunze si pedunculi și nervuri. Le-am adunat de pe te-miri-unde: din parcul din spatele blocului, de pe aleea unde, […]
Până la Unirii, totul OK. Apoi tramvaiul 32. Apoi pe jos. – Unde ziceaţi, doamnă, că vă găsesc? Merg de nu mai ţin minte câtă vreme! – Păi vă spuneam să luaţi pentru 3 staţii microbuzul numărul…. Aruncă o sudalmă graţioasă către memoria-i scurtă şi cei 4 lei din buzunar […]
Doi oameni se iubesc doar atunci când, deşi ar putea trăi unul fără celălalt, aleg să trăiască împreună. În fiecare dimineață, îmi pun armura și trag vizeta peste ochi pentru încă o zi de luptă cu drumul nesfârșit înspre birou. Am viziuni idilice în care deschid Kindle-ul roz-albastru în metrou […]
„A swan is a swan on any lake”. Nu mai ştiu cine a spus asta sau unde am citit-o sau când. E foarte greu să fim lebede, aparent. Le admirăm supleţea, eleganţa, liniştea, suveranitatea într-un fel. Apoi, ne întoarcem spre noi: greoi, vulgari uneori, gălăgioşi, nervoşi, din popor. O lebădă […]
În fiecare zi, jucăm multe roluri. Cum ar fi, însă, ca măcar din când în când să fim bucătarul regelui? Cum se trezea el dimineaţa, cum îsi giugiulea copilul, iubea nevasta, scărpina câinele la urechi, ştiind că poate cineva îi poartă sâmbetele regelui său? De trei ori pe zi, bucătarul […]
