Înăuntru

Ce captivant e nepermisul
De care vrei să te apropii,
Dar și să fugi sub presimțirea
Prăpastiei care se deschide
Nu în afară, ci-năuntru…

Căzând, descoperi strălucirea
Nebănuitei catacombe,
Unde repulsia și iluzia
Se-adulmecă, dorindu-și moartea.

Te-mpotrivești, însă, sub vraja
Nemaitrăitelor neliniști,
Te-afunzi, iar strania frumusețe
A-ntunecimii-ncet te fură
Și te aruncă-ntr-o strâmtoare
Din care nu te poate smulge
Decât acel ce te găsește.

Un comentariu

  1. Poezia are ceva din romanele lui Dan Stanca….

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *