Munți și șoareci…

În exemplara-i  Epistula ad Pisones, Epistola către Pisoni, cunoscută și ca De Arte Poetica, Arta poetică, subtilul Horatius atrage atenția creatorilor asupra faptului că nu întotdeauna grandilocvența generează valoare astfel încât adesea Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus, adică Se screm munții și se va naște un șoarece ridicol. S-a mai tradus și cu se sforțează munții dar verbul latin se referă și la durerile facerii. Ca și alte adevăruri clasice nici acesta nu poate fi redus la un sens, dimpotrivă ducându-ne la o sferă largă, printre altele și la cea electorală.

Recentul tur, nu e clar al câtelea pentru unii, a probat marele adevăr horațian. 

Analizând care au fost munții scremuți, constatăm că în primul rând avem o armată de munteni, adică mediaticii care, în funcție de stipendiatori, amenință cu timbru răstit masculin  sau isteric feminin încercând să impună adevărul pentru care sunt plătiți. Evident că scremerea vocală nu are nimic cu adevărul care în situații electorale e cu totul relativ. Ca atare ne întrebăm împreună cu  Flaccus  Ce mare lucru o să dea  căscatul de imensă gură? Să adăugăm tot interogativ și datul din mâini. 

Un alt munte îl reprezintă… canalele audio vizuale. Scremerile sau sforțările au avut și au un  număr sufocant de interpreți de vreme ce trebuie să facă față unui număr mare de stipendiatori. Discursurile nu au nimic cu democrația căci dreptate are doar unul. Ca atare, fie că munteanul scremut e analist politic, politolog, profesor de politică, consultant de strategie, jurnalist de investigație, scriitor care se crede mai mult decât e, consultant politic sau orice altceva, adevărul îi aparține doar  lui și celui pe care îl politizează. Rezultă fără dubiu că nu se poate vota decât un anume candidat. Cine votează altfel e sortit erorii și cam prost…

Tot o culme muntoasă și evident scremută o formează așa zisele institute de sondare a opiniei publice. Nu revin asupra lor cu întrebarea „oare ce pregătire au sondorii???” tot mai numeroși dar nu pot să nu constat că excitantele  până la isterie exit poll-uri reprezintă o fraudă dintr-un motiv foarte simplu: de vreme ce votul e secret cum să-l întrebi pe elector „cu cine ați votat???” Sau, putem să nu răspundem  sondarea fiind  apriorică…

Ceea ce rezultă din asocierea muntoasă prezentată mai sus, este că scremerea asupra căreia  atrage atenția Horatius s-a dovedit plenar cu ocazia turului anulat cu atâta scandal. Că nu s-a învățat nimic din căscatul gurilor imense mediatice, politologice și din cifrele sondorilor se vede în continuare pe aceleași surse.  

Iată însă că apare o noutate la care romanul nu s-a gândit: după recentul tur trebuie să parafrazăm pluralizând: parturiunt montes, nascentur ridiculi mures, se screm munții și se nasc ridicoli șoareci. ( Doi, nu mai mulți…)

Dar fiind noi cei mai romani dintre urmași, în turul următor vom reveni inevitabil la forma horațiană cu un singur șoricel. Dacă nu apare din nou vreo anulare. Tot ca buni roma(â)ni să reținem că scremerea nu se referă doar la  nobilul efort feminin al nașterii. Căci ne spune DEX corect  a se screme: a se forța pentru a evacua excrementele, din lat. excrementum. Poate fi și mentis, după cum confirmă realitatea. 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *