Celula și încarcerarea

Cert nu trece zi să nu auzim cu mediatică  satisfacție (nefiind vorba de… mediatici) despre „introducerea în celulă”, nu teroristă, nu nervoasă, ci ca spațiu care servește arestării. Diminutivul latinesc cellula, e „micșorarea” lui cella, sugerând deci că prea spațioasă nu poate fi, traducându-se prin cămăruță. Ca atare, pretenția neobrăzată a unor arestați sau arestate (de lux) la spațiu augmentat e absurdă dar evident realizabilă, nu în funcție de ceea ce au făcut (crimă, furt, viol…), ci de mica înțelegere cu sume mari; dar și aceștia, parafrazându-l pe Moliѐre,  fac etimologie fără să știe ce fac (latină nici atât) căci baza celulei, cella adică,  însemna inițial cămăruță pentru alimente (șpais mai popular, cu toate bunătățile: vin, ulei, merinde), apoi cabină de baie, ba chiar partea închisă a templului unde se afla statuia divinității. Frumos, dar cum de la extaz la agonie e doar un pas, același termen însemna și cămăruța sclavului, devenită a condamnatului, dar și odăița (ca loc de muncă al) unei prostituate. Desigur, drepturile omului fac posibilă orice abordare a termenului. 

Mult mai dură pare să fie încarcerarea, cu aceleași șanse de a intra în fondul principal de cuvine al românei, precum introducerea în celulă sau arest. Ca atare, pentru a edulcora realitatea, nu se afirmă că a avut loc introducerea în carceră.  Verbul a încarcera duce firesc la latinescul incarcerare  (carcerare a întemnița) care la rândul său ne întoarce la substantivul carcer carceră, închisoare, pușcărie. Nu putem omite Carcer Mamertinus din Roma unde multe capete au căzut, astfel că azi  ne putem ruga pentru ele în micuța capelă amenajată creștinește, deși greu de spus dacă toți au fost nevinovați… 

De remarcat că în privința efectelor încarcerării pe timp ceva mai îndelungat, adică fără posibilitatea eliberării înainte de termen, la vremea aceea, avem expresia juridică (apare în pledoariile lui Cicero, de exemplu) ad carceres ad calce revocari, adică a readuce pe cineva de la capătul vieții la începutul ei, a începe o viață nouă. 

În fine, implicațiile concurențiale ale termenului le aflăm în forma de plural desemnând boxele din care plecau carele de curse. Dar, dacă nobilele patrupede goneau din carcere către victorie, bipezii care încep o nouă viață nu pot spera la victorii… cel puțin la început. Ulterior depinde cu cine con -curează… adică se întâlnesc, căci spunea bine Seneca uneori și „literele se întâlnesc dând un sens… obscen”.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *