Andrei Cornea–Penumbra (1)

Cuvânt pentru punere la zi

Istoria acestui grupaj de eseuri, reunite sub titlul Penumbra nu conține nimic neobișnuit, în fond, în contextul vremurilor ce le trăim. Textul risca să împărtășească, împreună cu numeroase alte scrieri oferite unei edituri sau reviste și refuzate de acestea sub pretexte transparente, refuzuri însoțite de privirile jenate ale unor redactori, soarta cărților destinate sertarului. Pentru acestea, maximumul de publicitate părea atins atunci când erau citite de câţiva prieteni apropiați, iar ceea ce li se putea prezice cu o certitudine imposibil de pus la îndoială era o îndelungată și obscură hibernare. Aceasta în cazul când, desigur – problema s-a pus și pentru paginile de față – nu-ți asumai riscul unei „frauduloase” și imediat sancționabile expedieri „dincolo”. Dar, indiferent dacă ar fi fost vorba despre o lungă ascundere aici sau despre o brutală explozie publicitară acolo, paginile acestea – ca și multe altele – ar fi rămas, bineînțeles, văduvite de publicul lor, de oamenii cei mai îndreptățiți să le citească, să le estimeze și să le judece.

Căci, bune sau rele, n-am scris aceste rânduri– așa cum am făcut altădată și cum voi mai face, probabil – din perspectiva mai senină, mai abstrasă și mai îmbibată de universalitate a eruditului și a omului de știință, ci cu nervii iritați la culme și cu sufletul îndârjit de imundicitatea vieții noastre și de furioasa dezlănțuire a confuziilor. Am fost și eu un cetățean, printre alții, a lunei țări ce părea a fi fost expropriată de autentica ei cetățenie în lume, n-am fost un cetățean al calmei și celestei republici platoniciene a spiritului. Am scris pătruns de indignare și de febră, de silă și de speranță; în nici un caz însă n-am știut ce este detașarea. Și iată, paradoxal, dar deloc de neașteptat, acest exercițiu kathartic, această încrâncenare în a lua în atenție posibilitatea onestă de a trăi în acord cu sine și cu semenii – acord desigur mai apropiat de armoniile lui Stravinski decât de cele ale lui Mozart – s-a aflat în situația de a fi el însuși „detașat”, despărțit de cei cărora le era adresat, ba, la un moment dat, chiar și de autorul său, ce se văzuse nevoit, sub impactul neiertător al evenimentelor, să-și ia unele măsuri de precauție. Se ivise astfel încă o carte fără public – cel puțin iată ceea ce era predictibil și rezonabil de așteptat. Dar ar fi reprezentat aceasta o curiozitate în condițiile existenței unui public fără cărți, fără multe și esențiale cărți?

Fapt este că nu numai în privința acestei subțiri cărți, dar și în aceea a milioanelor de vieți, a nenumărate destine și fapte, zarurile –până acum două săptămâni – păreaua fi fost încă de demult aruncate. Soarta noastră era pecetluită, calea vieților părea a fi supusă unei sentințe definitive și inevitabile. Rațiunea, cea mai bună și mai consecventă rațiune, ne îngrădea cu strășnicie speranțele, atribuia dușmănos o constituție fantomatică dorințelor noastre de mai bine, pe scurt, ea părea a ne fi legat într-un sistem de determinisme și de determinări, ce dublau la nivel teoretic îngrădirea aproape totală a libertăților la nivel practic.

Și iată că deodată s-a petrecut incredibilul, evenimentul cel mai neașteptat, cel mai uimitor, pe care nici politologii, nici jurnaliștii nu l-au prevăzut și pe care, în general, nimeni dintre noi sau dintre străini nu l-a întrezărit, eveniment pe care Gabriel Liiceanu îl rezuma foarte bine afirmând că ,,românii au învățat să huiduie și altundeva decât pe stadioane”. Nenumărate lucruri s-au săvârșit de atunci – extraordinare, nemaipomenite – nenumărate altele se întâmplă chiar acum, cu o viteză uluitoare, mult mai mare decât cea cu care izbutesc să aștern pe hârtie aceste rânduri. Totul a devenit posibil, totul – chiar și binele. Iar printre multe altele, a devenit deodată, pe neașteptate, posibil să publici și o carte cenzurată, respinsă ,,înainte” sub felurite pretexte.

ANDREI CORNEA – PENUMBRA, ed. Spandugino

https://edituraspandugino.ro/distinguo/186-penumbra.html

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *