100 % SALE la poezie

După o vreme îndelungată de stat în casă, s-a dat liber către AFARĂ.

Fiecare își croșetase mii de planuri, repetând unde, cu cine și când să meargă. În frenezia momentului, nimeni nu mai știa pe unde să o apuce. Toate planurile au fost uitate. Emoțiile au prins în pânză rațiunea captivă în zbaterea-i capitală. Se năștea o dată cu momentul o altă realitate. O dimensiune mereu în mișcare, dinamica fiind singura ei constantă, cum se tot repeta. Și unii au așteptat întoarcerea către norme, către cunoscut, către vechea rutină. Și alții au așteptat întoarcerea în eter. Dar puțini au fost aceia care s-au adaptat din mers. Pentru fiecare săritură se impunea o procesare rapidă, cu un coeficient de fezabilitate de 46,7% și rată de productivitate de 61,85% din conversia randamentului global.

După REDESCHIDERE, multe companii au aplicat politici de dumping și reduceri continue tot anul, în baza celebrării fiecărei zi ca pe o zi de sărbătoare. Și mulți clienți au dus dorul restaurantelor, mulți caselor de modă, mulți cluburilor, mulți parcurilor, dar cei mai mulți au dus dorul librăriilor, bibliotecilor și anticariatelor.  Și pentru că reducerile se aplicau peste tot, ele se aplicau și la poezii: % SALE la poezie. Mii și mii de oameni intrând-ieșind din librării cu sacoșele pline, oprindu-se la câte o cafenea doar să mai admire puțin cele nou-achiziționate. Sau să facă schimb de impresii cu prietenii. Să vadă încă o dată acele volume de poezii cărora le-au dus dorul. Acelor volume de poezii cu miros de tipar proaspăt, acelor volume de poezii cu scrisul mic cât să te enerveze, dar să te țină treaz, acelor volume de poezii cu coperta groasă și șinele tari, acelor volume de poezii cu miros de ziua veche. Și erau poezii disponibile în stoc pentru toată lumea și pentru toate mărimile și din toate timpurile. Poezii pentru copii, poezii pentru bunici, poezii pentru adolescenți, pentru părinți, pentru trădați în dragoste sau pentru nihiliști. Absolut pentru toată lumea și pentru toate clasele, statu-quo-urile, stereotipurile și prejudecățile și pentru toate gusturile și pentru cei fără. Erau poezii scrise de mână, de tipar, la mașina de scris, pe foaie dictando, A4, velină, subțire, colorată sau dublă. Gata de citit sau luate la pachet.

Acel zumzet pe stradă de versuri albe citite cu ardoare de tineri hoinari, cu mers legănat, de elevi cu ghiozdane în spate, de vânzători de ciorapi și roze de plastic, de bancheri preocupați de statistici, acel zumzet comun a definit ființa și a rămas încastrat în arhetipul stabilit de clinicieni în urma studiilor efectuate pe eșantioane reprezentative. O legendă a generațiilor, care transmit mai departe altor generații ce au mai de preț: Poezia – cel mai adânc dor de regăsire și întâlnire.

Fiecare zi aducea o nouă reducere. Oamenii descopereau ultimele reduceri la poezie și ultimele librării deschise. Oamenii doreau să descopere ultimele tendințe în materie de poezie, pentru că poezia nu era despre altcineva decât despre ei înșiși. Doamnele adorau pur și simplu reducerile la poeziile pentru adulți la fel cum adorau copii reducerile la poeziile pentru copii. O selecție largă de poezii oferea fiecăruia ce avea nevoie.  Stilul clasic era clasic, dar nu neapărat. Putea fi Simple classic, State of the art classic, Retro classic și așa mai departe. Valabil și pentru realism, romantism sau simbolism, unice prin particularitate, dar unice și prin contopire.

Ultimele reduceri, până la 100% la toate poeziile, practic nu se mai sfârșeau niciodată. Pentru     e-commerce, comenzile se efectuau simplu, la două click-uri distanță. Noile colecții erau și acestea la reducere și reducerea devenise o reducere a reducerii reducerilor care efectiv nu existase nicicând. Dar pentru că stilul liric era atât de mult iubit de cititori, o mică diversiune a prețurilor era unanim acceptată, din dragoste pentru poezie. Pentru că așa spune și poezia: în dragoste mai iei și câte-o țeapă.

Dar unde duceau toate aceste reduceri? Câtă poezie să și citești? Dar oare nu rămâne mică poezia prea repede, după atât de multă poezie incorporată? Poți să faci un give-away cu poezie? Cine   l-ar mai vrea după atâtea reduceri? Și uite așa au început suspiciunile și bănuielile și poezia s-a depreciat ușor, ușor. Dacă odată era la modă să citești, să memorezi strofe întregi, să reciți și să creezi poezie, atunci moda s-a transformat și poezia devenise o STRĂINĂ pe care o primeai seara în patul tău din curiozitate, apoi din plictiseală și treptat din compasiune din ce în ce mai rar până spre deloc. Noptiera era liberă și veioza îi ținea companie. Poezia nu s-a mai citit, nu s-a mai cerut, nu a mai generat like-uri și profit. În cercurile largi, scăldate la început în inspirație și grație lirică, circula o vorbă despre ea: o haină demodată cu jenă a fi purtată. Se spune însă că, cei puțini la număr rămași în genul liric, au luat această haină cu ei și au ascuns-o un timp, apoi au făcut-o cunoscută celor interesați și au păstrat mii de volume în biblioteci subterane secrete în câteva puncte geografice esențiale de pe glob. Asta s-a întâmplat demult.

Se caută mult și se găsesc rar persoanele care au în tolbă câte-o poezie. Unii au impresia că n-a existat niciodată. Doar zvonuri. Dacă nu au văzut-o, n-a existat. Dar cei ce au văzut-o au dat acest dar mai departe și ei au devenit POEZIE. O echipă formată din cercetători canadieni a pornit în căutarea urmelor marilor poezii despre care localnicii susțin că le-au auzit recitate de vânt în curtea din spate a vecinilor.

La Muzeul Uitării Universale a fost expus singurul manuscript păstrat, lângă două fosile de dinozaur, pe care stau scrise rândurile:

 

Aş vrea să fug în tablouri rupestre,

Pe post de exponat neatins şi uitat.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *