Tot felul de frecări de icre

Icre de sturion, dar nu numai se mâncau și la curtea lui Brâncoveanu. Din primele să făceau “plăcinte”, dar cu un sens diferit de cel actual:

Pentru ca să faci faci plăcintă de icre de nisetru și de postrugă i de morun.  Ia o litră de icre proaspete, miez de pâine, erburi tocate, puțintică ceapă mărunt tocată, sare, piper, scorțișoară și puțintică apă, și le amestecă bine toate dinpreună și le fă plăcintă și le prăjaște, puindu-le pe deasupra, dupre ce le vei așăza în tipsie, zahar și scorțișoară.

Altă mâncare. Să ei o litră de icre proaspete, să le amesteci bine cu 64 de dramuri de nuci au migdale bine pisate, puțintică apă, pâine frecată dramuri 16 și puțintele erburi tocate, și le prăjaște. Și să le pui pe deasupra aguridă au zeamă de lămâe, zahar și scorțișoară, ca și deasupra cum s-au zis[1].

O rețetă asemănătoare, regăsim și 1871, la Ecaterina Steriady:

Plăcintă cu icre. Ia 300 gr. de icre tescuite, pune-le într’o piuliță de marmoră și pisează-le bine cu 5 migdale prăjite curățite de coajă. După aceea scoate-le și pune la un loc câte o lingură și pisează-le mereu. Apoi ia un miez de pâine muiat în apă, stroace-l puțin, piseazp împreună cu zeama dela o lămâe, și când icrele se vor înălbi, e gata. Pune pe foc o tigaie cu puțin untdelemn, lasă-l să sfârâie, toarnă compoziția aceea în tigaie, rumenește-o, întoarce-o și pe cealaltă parte, și apoi dă-o la masă, tăind-o în orice formă.

Dacă mai rămân bucăți și vrei să aci economie, taie-le în bucăți și mai mici, pregătește o ceapă tăiată mărunțel și rumenită cu piper, sarea necesară, bulion de pătlăgele, patru linguri de oțet, puțină coajă de lămâie tăiată cu cuțitul, două linguri de untdelemn și o foaie de dafin. Dă-le vre-o două clocote și toarnă-le în farfurie, peste plăcinta de mai sus, ca un sos[2].

 

[1] O lume într-o carte de bucate – manuscris din epoca brâncovenească, Carte intru care sa scriu mancarile de p…ste i raci, stridii, melci, legumi, erburi si alte mancari de sec si de dulce, dupre oranduiala lor, editura Fundației Culturale Române, 1997, trasncrierea textului, prefața și postfața de Ioana Constantinescu, cu un studiu introductiv de Matei Cazacu

[2] Buna Menageră (Ed. Otto Bielig, Galați), semnată Ecaterina Colonel Steriad(y) subintitulată „Carte de bucate practică conținând bucătăria română, franceză și germană. Tot felul de prăjituri, dulcețuri, înghețate, precum și bucătăria vegetariană” (prima ediție 1871)

 

credit foto: Catalina Zaharescu Tiensuu | Dreamstime.com

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *