Judith Herrin – Ravenna. Capitala Imperiului (2)

GALLA PLACIDIA, PRINȚESĂ TEODOSIANĂ

Sora vitregă a lui Honorius, GallaPlacidia a avut un rol esențial în dezvoltarea Ravennei și și-a pus asupra ei o pecete imperială de neșters. Era un personaj cât se poate de neobișnuit, nu numai prin prisma vieții sale furtunoase, ci și prin înaintașii ei. Atât prin părinți, cât și prin experiența acumulată, întruchipa caracterul schimbător al Imperiului Roman, în care supremația imperială ajunsese să fie împărțită între împărați diferiți în Răsărit și Apus, care colaborau și guvernau prin înțelegere și se aflau într-o permanentă competiție în ce privește întâietatea și puterea, în vreme ce liderii militari neromani, de multe ori creștini, contestau familiile aflate la putere. GallaPlacidia s-a născut la Constantinopol, unde mama ei a murit în 394, după care tatăl ei, Teodosiu, i-a dat Serenei dispoziția să o aducă în Apus, așa cum am văzut. După moartea lui, în ianuarie 395, fratele ei vitreg Honorius a devenit nominal împărat al Apusului, iar GallaPlacidia, doica ei, Elpidia, și câțiva servitori s-au stabilit la Milano, aproape de Serena și Stilicon și de cei trei copii ai lor mai mari.

La curtea imperială de la Milano, a auzit cu siguranță povești despre bunica ei, puternica împărăteasă Iustina, care susținuse cu vigoare în oraș forma ariană a creștinismului, împotriva celei universale, dorite de episcopul Ambrozie. La fel și istoria unchiului ei, Valentinian al II-lea, care fusese obligat să fugă de la Milano în 387, când Maximus, un uzurpator, pusese mâna pe oraș. Întreaga familie imperială, inclusiv mama ei, Galla, sora cea mică a lui Valentinian, s-au retras în siguranță la Tesalonic. Acolo, împărăteasa Iustina a pus la cale căsătoria dintre părinții ei, iar Teodosiu a fost de acord să-l aducă din nou pe tron pe Valentinian al II-lea. Încă din primii ani, ca prințesă rămasă orfană, a fost acut conștientă de moștenirea sa imperială și de influența dominantă a bunicii Iustina asupra evoluției politice a imperiului. La Milano, tânăra GallaPlacidia a avut prilejul să afle mai multe despre părinții săi decât i-ar fi putut spune dădacele și servitorii de la Constantinopol.

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *