Sylvain Tesson: Berezina. Pe urmele lui Napoleon într-o motocicletă cu ataș (5)

Pentru francezi nu era vorba de a da înapoi, ci de a fugi. Napoleon, în fruntea armatei sale slăbite, a vizat întâi oraşul Kaluga, situat la mai puţin de 200 de kilometri sud de Moscova. Dorea să o apuce pe alt drum decât cel pe care venise, unde hoardele sale de soldaţi, asemenea unor nori de lăcuste, devastaseră ogoarele. Spera ca mai la sud să găsească sate prospere, o climă mai blândă şi magazii pline. Von Clausewitz a expus principiul următor în lucrarea Campania din 1812 din Rusia: „Cel care se retrage într‑o ţară duşmană are nevoie de o rută pregătită, cel care execută o astfel de retragere în condiţii foarte rele are de două ori mai mare nevoie de ea, iar cel care vrea să iasă din Rusia, după ce a pătruns 120 de mile, are de trei ori mai mare nevoie de ea”. Napoleon îi conducea pe cei 100.000 de supravieţuitori pe o rută care nu era pregătită.
Planul de ieşire prin sud a fost abandonat în mai puţin de o săptămână. Ruşii îi aşteptau pe francezi la Maloiaroslaveţ, pe drumul spre Kaluga. În ziua de 24 octombrie, generalul Dohturov ataca avangarda viceregelui Eugène, fără să fi primit ordin în acest sens de la feldmareşalul Kutuzov. Acum, când armata franceză fugea, feldmareşalul voia să o hărţuiască fără s‑o înfrunte, s‑o preseze aşa cum face câinele care urmăreşte cerbul în pădure, „s‑o lase să se topească”, însoţindu‑i fuga. Voia să fie biciul pe şira spinării. „N-ar fi fost cu cap să te pui în calea unor oameni care-şi concentrează toată energia în acţiunea de a fugi”, scrie Tolstoi în Război şi pace.

În septembrie 1812, Napoleon intra în Moscova în fruntea Marii Armate. O lună mai tîrziu, dădea semnalul de întoarcere, după ce rușii își incendiaseră propria capitală. Retragerea trupelor napoleoniene, cu punctul culminant al trecerii Berezinei, va intra în legendă prin suferințele și actele de eroism ce au marcat-o. Două sute de ani mai tîrziu, Sylvain Tesson decide să comemoreze Retragerea din Rusia refăcînd traseul ei împreună cu doi prieteni ruși și doi francezi. În motociclete cu ataș Ural de fabricație sovietică, vor străbate cei 4.000 de kilometri dintre Moscova și Paris călăuziți de memoriile scrise ale celor ce au trăit dezastrul din 1812. Pe parcurs, ceea ce începe ca o escapadă trăsnită, stropită cu votcă la popasuri, se va transforma într-un prilej de reflecție asupra lecțiilor tragice ale istoriei, dar și asupra prezentului.

Sylvain Tesson (n. 1972) este geograf, jurnalist şi scriitor. Membru al Societăţii Exploratorilor Francezi, îşi împarte viaţa între expediţii, scris şi realizarea de documentare de aventură. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut Axa lupului. Din Siberia pînă în India pe urmele evadaţilor din gulag (2014) şi Berezina. Pe urmele lui Napoleon într o motocicletă cu ataş (2020). Leopardul zăpezilor a fost distins cu Premiul Renaudot pe anul 2019.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *