E incontestabil faptul că evenimentul cel mai tulburător al următoarelor luni europene – mondiale în nici un caz, deși… – îl reprezintă ieșirea din UE a Marii Britanii. Agitația mi se pare inutilă, uneori către ridicol, fie și pentru faptul că învățând puțină istorie antică și citindu-l pe eternul Tacitus, am putea constata cu luciditate că lucrurile își au firescul lor în timp tocmai în privința Britanniei.
Parcurgând opusculul politologului roman închinat ilustrului său socru, intitulat Viața lui Agricola, constatăm că începând cu primul paragraf și încheind cu reîntoarcerea la Roma a fostului guvernator al Britanniei, totul corespunde unei indubitabile continuități în timp. Și azi.
Actualele comentarii generale sunt axate în primul rând pornind de la ideea vremurilor pe care le trăim în Europa, apăsătoare sau mai puțin, provocând evident agitație; fals: „vremurile sunt indiferente față de tot ce cuprind”, aceasta fiind aserțiunea de la care pornește romanul. A confunda mișcarea browniană umană cu vremurile în sine e o eroare care nici măcar rău nu aduce; o inutilitate istorică. Iar a personifica vremurile e perimată poezie de doi bani.
În fapt, nu vremurile sunt vinovate, nici ca și concretețe factuală sau meteorologică, nici ca abstracțiune, ci oamenii. Iată de ce, arată același cumsecade ginere roman „din cauza slăbiciunii oamenilor, remediile rămân în urma relelor de care suntem cuprinși”. Mai clar nu cred că se poate.
Se vorbește, inutil desigu, de faptul că Marea Britanie a creat o… mare problemă în Europa, devenind ea însăși o problemă; nimic nou: înainte de a o cuceri, romanii i-au făcut ocolul pe mare și, constatând că e un ținut insular, au tras concluzia că vor avea probleme pe viitor. Ceea ce s-a și adeverit: „o provincie greu de supus…”. Dar, pe de altă parte „negreșit niciodată Britannia nu a fost mai tulburată și nu s-a aflat într-o situație atât de îndoielnică”. Atunci și, după unii, acum. Citându-l pe Titus Livius, Tacitus arată – cu sau fără subînțeles – că „cei mai pricepuți autori au comparat Britannia cu o secure cu două tăișuri”.
Pentru a înțelege totuși anumite aspecte de atunci și de acum, trebuie subliniat ceea ce arătam odinioară: legiunile romane nu mărșăluiau cu mai multe viteze în funcție de aria geografică, iar Imperiul nici atât; că actuala formă europeană are cel puțin două vitezometre e clar; cu unii merge (vreo zece dinspre răsărit și centru, printre care cert și noi), cu alții nu; fără să cunoaștem dedesubturile, ceva n-a fost în regulă și nu e: „britanii se supun fără șovăială impozitelor și îndatoririlor prescrise de Imperiul nostru, dacă acestea nu îi jignesc”. Pentru echitatea europeană actuală, de ultimă oră, relevant e faptul că doar două țări au propus înființarea unei armate europene pe care, cert, ele o vor conduce. Cu bugetul probabil că va fi puțin altfel.
Există fără îndoială o anume mândrie britanică – firească după ce ai avut un imperiu mondial – moștenită însă probabil și de la… britanni după cum citim: „britannii dau dovadă de mai multă bărbăție, ca unii pe care pacea mai îndelungată încă nu i-a moleșit”.
Desigur asta nu înseamnă că au fost recalcitranți la „relele” civilizației, astfel încât „încetul cu încetul s-au lăsat tentați de vicii, de porticuri și băi, de eleganța conviviilor”. Așa cum vor proceda și ei mult mai târziu cu popoarele cucerite. Aplicând evident lecția romană sintetizată de același Tacitus cu referire la ei: „nimic nu este mai util pentru noi împotriva unor popoare puternice decât faptul că nu se pot înțelege între ele”. Divide et impera.
Și în cazul contemporan nouă, o anume neînțelegere chiar internă e vădită în privința (br)exitului, în mod firesc, căci e democrație, există partide, iar monarhia e totuși simbolică azi; dar iarăși nimic nou în insulă: „mai demult britanii își ascultau regii, iar acum sunt târâți într-o parte și într-alta de patimile facțiunilor”.
Sugestiile făcute britanicilor spre a nu se grăbi, spre a mai temporiza ieșirea, amintesc de cele ale romanilor care nu doreau neapărat o confruntare sângeroasă cu insularii, ci o supunere rațională; refuzul de azi e identic (desigur fără a presupune o confruntare directă) cu cel de acum două mii de ani: „britannii spuneau că răbdarea nu e utilă la nimic”. Că atunci au greșit spre binele lor până la urmă, e clar, intrând în Imperiu; ce va fi vom vedea post (Br)exitum. Luptele care au urmat trebuie să fi fost o lecție în timp, de neuitat pentru viitorii „constructori” ai Imperiului Britanic, care, considerându-se urmași fie și indirecți ai romanilor, au aplicat neabătut ceea ce scrie Tacitus în aceeași biografie: „prin luptă cel mai puternic jefuiește”. (vezi admirabila și admiratoarea Istorie a declinului și prăbușirii Imperiului Roman scrisă de britanicul Edward Gibbon dar și multe altele vădind admirația insularilor de ieri și de azi față de minunea istoriei numită Imperium Romanum. )
Ar mai fi de subliniat și faptul că marea ieșire are loc sub oblăduirea doamnelor britanice: una simbolică, regina adică, cealaltă însă necruțătoare, șefa guvernului. Iarăși nimic nou, ba chiar specific, în măsura în care, vorbind de Boudicea, zisă azi Budica, dar și despre alte lidere locale, Tacitus arată că „britannii nu țin seama de sex când e vorba de funcții de comandă chiar și militare”.
Și, pentru ca nimic să nu rămână nerezolvat, urmând conștient sau nu model roman, să subliniem că și Irlanda e o falsă problemă; e împărțită aproximativ ca acum două mii de ani când „Agricola l-a primit pe unul dintre regișorii Hiberniei, alungat de o revoltă a alor săi și l-a păstrat ca pe un fel de prieten, spre a-l folosi când se va ivi vreo ocazie favorabilă romanilor.”
Astfel stând lucrurile, se pare că marea ieșire din Uniune are loc similar intrării în Imperiu de acum două milenii; desigur cu efect invers, sau cine știe…
Așa cum sugeram deja, comentariile mi se par inutile (nu și analistului dacă e bine plătit), dar parcă demonul etimologiei îmi spune că ar fi de meditat asupra unei predeterminări geografice pe care cert romanii au simțit-o transmițând-o în inegalabila lor limbă: insula e cea care desparte, pe când continens e neîntreruptul, uscatul, continentul și, nu în ultimă accepțiune, esențialul, principalul.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).