România-Armenia, o posibilă și actuală comparație

Proiectul „Knowledge Exchange and Academic Cultures in the Humanities: Europe and the Black Sea Region, late 18th-21stCenturies” (Transferul de cunoștințe și mediile academice umaniste: Europa și regiunea Mării Negre de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până astăzi) reprezintă o oportunitate remarcabilă pentru mine de a cerceta societăți similare dar cu evoluții diferite și specificități contrastante. Îmi permite să demarez o cercetare comparativă între țările din Europa de Est și cele din proximitatea Uniunii europene. În primul rând, îmi dă posibilitatea demarării unui proiect de cercetare comparativ între România și Armenia din perspectiva antropologiei politice, sociologiei și istoriei recente. Din punct de vedere al istoriei contemporane cele două țări sunt reprezentative pentru istoria politică a regiunii : România a făcut parte din Pactul de la Varșovia în timp ce Armenia a fost parte integrantă a Uniunii sovietice. Ieșirea din acest cadru politic a fost prin urmare diferită. Situația lor geopolitică este la fel de diferită, Armenia fiind o enclavă înconjurată de forțe politice puternice precum Rusia, Turcia și Iranul, în timp ce România face parte din NATO.

Poziția geografică și geo-strategică a celor două țări joacă un rol important în înțelegerea culturii politice locale precum și a identităților naționale. Situația lor specifică incită la comparații privind structurarea spațiului socio-politic. Mai multe căi de cercetare sunt posibile, dar cea privitoare la apariția și evoluția societății civile mi se pare cea mai pertinentă pentu înțelegerea acestei problematici. În perioada comunistă, în ambele țări existența societății civile nu a fost posibilă, partidul-stat comunist își asuma rolul de reprezentare a tuturor segmentelor populației. De aceea este interesant de analizat comparativ crearea ONG-urilor și capacitatea acestora de a impune teme de dezbatere și reflecție în spațiul public precum ecologia, drepturile omului, drepturile minorităților, egalitatea de gen.

Importanța mobilităților de cercetare oferite de proiectul nostru constă și în posibilitatea ce îmi este oferită de a intra în contact direct cu diverși actori ai societății civile din Armenia precum și a unei cercetări de teren în acest domeniu, dar și de a avea acces la studiile academice locale referitoare la această problematică. Îmi propun de altfel să dezvolt relații de cercetare pe termen lung atât cu cercetătorii fenomenului precum și cu alți membri ai societății civile din Armenia pentru a valorifica și a face cunoscute cercetările pe această tematică prin intermediul conferințelor și diverselor publicații. Această colaborare pe tărâm academic contribuie la schimburile cultural-științifice inter și trans-regionale reprezentând o manieră de a depăși orice fel de frontieră.

Academic Papers

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *