DANIEL VIGHI & VIOREL MARINEASA
Continentul gri
Notă informativă
Informez că în ziua de 7 decembrie 1965 a avut loc onomastica lui SORIN TITEL, la careau participat cca. 12 persoane. Dintre aceştia sursa reţine următoarele nume GAGAEUGENIA, contabilă la „ORIZONT”, C. R. pictor, asistentul RADULOVICI de la Institutul Pedagogic de 3 ani, un oarecare COTOŞMAN, ceva rudă cu mitropolitul, ANGHEL DUMBRĂVEANU cu soţia.
La un moment dat R. şi COTOȘMAN au avut o discuţie pe teme literare. In cadrul discuţiei numitul COTOŞMAN a afirmat că ar fi cazul să se renunţe la comanda socială în artă, iar R. l-a aprobat.
Menţionez că SORIN TITEL nu a participat la aceste discuţii, fiind ocupat cu invitaţii.
Timişoara la lo decembrie 1965
- ” N.BORLOVAN „
OBSERVAŢII :
Numitul SORIN TITEL este urmărit informativ în lucrare de verificare prealabilă pe 3 luni, fiind cunoscut cu manifestări duşmănoase şi un anturaj dubios.
INSTRUCŢIUNI :
Agentul a fost instruit să menţină în continuare legături cît mai apropiate cu acest element. Va stabili şi ne va informa despre preocupările lui literare, orientarea politică a creaţiei sale, manifestările politice, legăturile ce le are şi caracterul acestor legături.
MĂSURI:
Nota în copie la lucrarea de verificare
prealabilă.
Elementul va fi urmărit informativ în
continuare
maior Coşeriu Ioan
Notă informativă
Activitatea cenaclului filialei Uniunii Scriitorilor se desfăşoară săptămînal prin lecturi din operele celor din conducerea sa: poeziile lui DAMIAN URECHE, ALEXANDRU JEBELEANU, prozele lui M. SERBANESCU şi SORIN TITEL precum şi articolul despre LUCIAN BLAGA de TRAIAN LIVIU BIRĂESCU. La discuţii sînt de semnalat atitudinile următorilor LEVIN SERGIU a arătat influenţa modulelor franceze în noile lucrări ale lui SORIN TITEL şi a criticat faptul că el nu ia în considerare din mişcarea literară franceza actuală decît exemplul acelor scriitori care ei înşişi nu duc mai departe linia lor creatoare. Cei mai valoroşi scriitori francezi actuali nu nesocotesc conţinutul de idei al operei lor, iar la SORIN TITEL conţinutul actual al vremii noastre lipseşte sau e foarte palid reflectat. Cei mai mulţi dintre cei care au luat parte la discuţii şi-au arătat indispoziţia produsă de lectura unor părţiîn care eroul vomitează sau autorul pomenea mereu de W.C. Unii n-au fost de acord nici cu tipul devitalizat, învins şi umil al personajelor lui SORIN TITEL. Scriitorul cînd a luat cuvintul la sfîrşit n-a luat niciun fel de atitudine față de observaţiile ce i s-au adus.
La discuţiile asupra poeziilor lui DAMIAN URECHEşi ALEXANDRUJEBELEANU, Dr. PAMFIL EDUARD a luat cuvîntul susţinînd idei despre poezie, bazate pe analogii cu muzică, pentru a exagera valoarea socială a poetului – văzut de el ca un ins înzestrat cu virtuţi mistice sau magice decît cetățeneşti – şi pentru a subliniacă poezia cea maivaloroasă este poezia melancolică, tristă, sau care exprimă tristeţe durere, nu optimism sau iubire de viaţă.
Pozitivă a fost în genere atitudinea luată de cei ce au vorbit despre LUCIAN BLAGA, fiindcă accentul valorii luiBLAGA i-a pus pe influenţa folclorică a creaţiei poetice şi nu pe filozofia idealistă sau mistică a gîndiristului, nici pe expresionismul său. S-au arătat condiţiile istorice şi sociale ale formării intelectualului ardelean în epooa dezvoltării luiBLAGAşi nu ideile retrograde, deşi BLAGAşi mai ales sistemul său filozofic se preta la tot felul de divagaţii periculoase.
Atitudinea tinerilor scriitori este deocamdată în cadrul cenaclului destul de prudentă. Cel dintîi care a vorbit dintre ei a fost C. D., care a ţinut să facă aluzii la noua conducere a cenaclului, dar aceste aluzii nu păreau ironice şl nici elogioase. La discuţiile despre LUCIAN BLAGA ei au evitat unele probleme, iar Ș. F. a vorbit pînă acum o singură dată, la 15 XII în legătură cu poezia lui ALEXANDRU JEBELEANU, dar probabil cu intenţia destul de vădită de-a nu-l supăra pe poet şi cu tot felul de consideraţii teoretice asupra sonetului, pentru a dovedi erudiţie în materie, nu spirit critic.
E destul de interesantă atitudinea lui NICOLAE CIOBANU careparticipă la şedinţe mai mult ca spectator căci n-a luat cuvîntul decît o singură dată la prima şedinţă. De atunci tace consecvent. N-a lipsitînsă de la şedinţe. Din atitudinea prof.dr.PAMFIL e de pomenit că deşi prima dată cînd avorbit afirma că atemporalitatea, rupereade timp, dă valoare poeziei, de astă dată a spus că numai ceace (sic!) e extras din prezent este ceace (sic!) e puternic în poezie, iar condiţia de a fi elegiac,tot a poetului, nu înseamnă pentru el pesimism, ci pledoarie pentru autenticitateşidemnitate a poetului.
ss/ ”TRAIAN”
Observații
Agentul a furnizat nota ca urmare a sarcinilor trasate anterior de-a ne informa despre activitatea unor persoane cu trecut dubios sau cu poziţie ostilă prezentă în cadrul cercului literar de pe lîngă Filiala Uniunii Scriitorilor din Timişoara.
In continuare agentul a fost instruit să ne semnaleze ce lucrări cu conţinut dubios sau necorespunzător din punct de vedere politic sînt prezentate, influenţa ce o produc precum şi afirmaţiile tendenţioase făcute de noii membri ai cercului în cuvîntul lor.
Agentul are în atenţie îndeosebi următoareleelemente CIOBANU NICOLAE, SORIN TITEL, Dr.PAMFIL EDUARD, C. D. şi Ș. F.
Nota prezentă va fi exploatată la restul de materiale privind pe SORIN TITEL, dr. PAMFIL EDUARD şi NICOLAE CIOBANU.
ss/ Mr.Coşeriu Ioan
MAEŞTRII CENZURII LA BRAŢETĂ CU SERVICIILE DISCRETE
ORIZONT nr. 1o / 1965.
A fost scoasă satira în două părţi „Curtea interioară ” de
Sorin Titel,slab realizată din punct de vedere artistic.Schiţa redă
viața familiilor unei case cu mai mulţi locatari. Din nai multe replici
reeşea slaba calitate a unorprestaţii efectuate de cooperativele
meşteşugăreşti/îmbrăcămintea/, că er exista o criză la unele produse
lactate/unt/ și se făceau referiri la viata imorală a unor artişti.
Schița trata un subiect din actualitate.
Din cadrul prezentării volumului: „A înțelege sau nu” de Radu Cosaşu,material semnat de C. U. a fost eliminat aliniatul introductiv care aducea o critică, la general, asupra romanelor apărute la noi în țară după 22 (sic!) august 1944, pe care le califica mediocre, „…despre care se scriu cronici politicoase ca mai pe urmă să le îngroape o dreaptă uitare.”
-Din cadrul articolului:”Franyo Zoltan: Barangolas /Drumeţie/” semnat de Aurel Buteanu au fost eliminate mai multe pasaje prin care semnatarul articolului aducea critici serioase la adresa editurii privind tirajul redus al volumului care priveşte această problemă /a tirejelor/ numai sub aspect comercial, neţinîndu-se cont de interesul stîrnit de această lucrare, atît în ţară cît şi în străinătate, și aceasta cu atît mai mult că lucrarea /spune autorul/ a apărut în cadru acordurilor cu străinătatea. Menţionăm că lucrarea a apărut în limba maghiară și cuprinde aproximativ 125 de poezii din opera celor mai de seamă 40 de poeţi români contemporani.
– A fost scoasă poezia:”Uverturi şi ferigi” de Ion Caraion pe care o cităm în întregime,ca fiind interpretabilă:
”Cu simplitatea calmă a mării dimineaţa,
să nu le-audă nimeni păianjenii ori viaţa,
prin zloata ca tutunul,s-o scoată din ţîţîni,
trăgeau ţărani pădurea de pini,cu boi bătrîni.
Bolovănoşii codrii,deodată,de sub iască,
se scoală plini de rouă,ne ling pe mîini și cască.
A pîrîit adîncă,prin bahne,sub şenile,
geologia încă metecăind.Şi-argile
îşi caţără,s-atîrne de scorburi (fără spor)
ecourile totuşi alcoolul acrişor.
Din botul umed,ceaţa emană alt paing.
Ori cu motoare grele (pe care ei le ling)
perechile pravaşe ţîșnesc,dar mai puţine,
Și altă mierlă-n coarne,să-i ciufulească,vine.
Au strîns ţapine-astă noapte,ca pe-o nălucă-n jgheaburi
ceva dintr-o femeie de burniţi şi de aburi.
De zeităţi forestre solar mişunătoare
se-ncercuie tăcerea pe care-o sparg topoare
gigantice.Şi-n urma corhanelor lăsate
pentru o clipă-n pace,mirajul intră-n sate.
E-un miez de somn de iepuri ori forfotă.Iar ferigi
culeg în evantaie bureţi murind eterici.
Prin sufletele încă,sub haină,găurite
ies păstrăvii în crivini cu cîinii de la vite.
Îşi scarpină o capră ( și-i umedă de soare )
de coji de carpeni rapăni vărateca ei floare;
adolescenţi de aur jucîndu-se-n păşune,
arbuştii ling mirarea din cornul caprei brune
şi-aproape-ntotdeauna – cînd stă funicularul –
vin muştele de seară și pleacă păsărarul,
cu simplitatea calmă a mării ce-şi bea-n fum
– din ce în ce mai multe,meduzele…
Oricum,
prin tigva unui rege ( sub scoica spartă-n două
a cerului ) deasupra tăcerii,cerul ouă
nedumeriri sau stele de zinc; la care latră
cantoanele din cîinii pădurilor de piatră.
Și latră nemişcarea prin zloata ca tutunul,
cînd nimeni nu le-aude păianjenii și viaţa,
fugiţi cu botul umed, frenetici, cîte unul –
la arborii pe labe, din ceţuri, dimineaţa.”
NICOLAE = NICOLAE (IORGA ŞI CEAUŞESCU)
-ORIZONTnr.11/1963
- Poezia prezentată spre publicare în cuprinsul acestui număr, suferă de aceleaşi carenţe ca şi cea din numărul 9/1965 ./fără înţeles, ermetică, neinteligibilă, interpretabilă.
Cele de mai sus au dus la eliminarea poeziilor:”Amiaza vieţii” de Ilie Măduţa, „Germene” de Dim.Rachici și „Sălcii smulse” de Virgil Teodorescu.
Notă:
In anexa prezentei informării se află şpalturile poeziilor de mai sus.
- a fost scoasă, în întregime, schiţa:”Zidul verde” de Sofia Arcan, care trata o temă folclorică, avînd la bază o superstiţie/caii lui Sîntoager/.
A fost semnalat Comitetului regional de partid materialul : „Nicolae Iorga şi Banatul” semnat de I.D.Suciu deoarece din mai multe citate din opera istoricului N. Iorga reesea o influență prea mare din partea şvabilor asupra locuitorilor din Banat, a influenței sîrbilor aspra dezvoltării culturii pe aceste meleaguri.
Materialul, în introducere, aducea un citat dinRaportul cu privire la proiectul de Constituţie al Republicii Socialiste România prezentat de tovarăşul Nicolae Ceaușescu prin care se referea la aportul adus de Bălcescu şi alţipatrioţi, în decursul istoriei care și-au exprimat aspiraţiile de libertate și independență ale poporului nostru.Cele expuse în citatul prezentat i se atribuiau și lui N.Iorga, cu totul greşit.
Vorbindu-se despre „înoirile” pe care în trecut le-au lăsat în Valea Almăjului „echipele regale”, printre altele se spune: „… o mare zidire de cămin culturalpentru care se adună bani din sat”. Cunoscînd că astăzi, la sate, prin contribuția voluntară a cetăţenilor se ridică asemenea edificii, apariția citatului de mai sus constituie o gravă greșală politică.
In anexa prezentei informări vă prezentam în întregime materialul.
La indicația Comitetului regional de partid a fost scoasă schița ”Mingea” de Iosif Lupulescu pe motivul că este slab realizată din punct de vedere artistic.
- indescifrabil
Articolul a fost publicat în versiune primă în revista Orizont. Multumim autorilor pentru permisiunea de a-l reproduce.
