DANIEL VIGHI & VIOREL MARINEASA
Continentul gri
Scriitorul R. T., el însuși cadru militar, strigă la telefon că i-a fost percheziționată casa. Dă fuga la locul faptei căpitanul de securitate (așa semnează) Cristescu Ioan. Conform zicalei ”unde dai și unde crapă”, de pe urma vizitei rezultă un consistent Referat, datat 13 ianuarie 1966, înaintat Serviciului III al Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Regională Banat. Găsim de toate în Referat: de la presupusa homosexualitate a lui Sorin Titel, până la ”subtile” accente antisemite sub formula-stereotip a ”evreului de la Moscova” și a celor din literatura noastră. Adăugați niscaiva demascări despre cum mergea treaba cu traducerile în favoarea nomenclaturii Uniunii Scriitorilor. Documentul este prea interesant pentru a nu-l reda în integralitatea sa netulburată:
”În ziua de 5 ianuarie a.c., scriitorul R. T. din Timișoara a solicitat telefonic o întîlnire la domiciliul său pentru a reclama faptul că în absența lui de acasă a găsit locuința percheziționată. După ce a fost convins că nu organele de stat i-au făcut percheziţie, ci probabil este vorba de un infractor, am profitat de această ocazie şi am deschis discuţia despre preocupările lui literare, iar apoi despre unele probleme ale literaturii noastre contemporane. In legătură cu aceste probleme R. T. a afirmat următoarele:
După discuţiile conducătorilor de Partid şi de Stat cu oameni de artă, ştiinţă şi cultură, cînd s-au precizat unele probleme de orientare în literatură, în rîndul scriitorilor s-au format două curente cu concepţii şi vederi diferite despre literatură. Un curent care este fidel indicaţiilor şi liniei trasate de Partid în frunte cu scriitorul EUGEN BARBU şi un curent care nu ar aduceservicii literaturii ci dimpotrivă ar prejudicia literatura noastră socialistă, format din scriitorii: CROHMĂLNICEANU, PAUL GEORGESCU, SILVIAN IOSIFESCU, TERTULIAN, SAVIN BRATUşi alţii toţi din Bucureşti.
- T. afirmă că activitatea nefavorabilă a acestor scriitori şi critici literari se manifestă prin următoarele:
Au încercat să deplaseze centrul de greutate al literaturii de pe problemele actuale,contemporane, în afara acestei sfere, pînă la denigrare. Ca exemplu de denigrare a arătat volumul scriitorului TEODOR MAZILU intitulat „PROSTII SUB CLAR DE LUNA”.
Scrierile lor au sugerat hermetismul, atmosfera faţă de inutil, de gol, de subtilitate, etc. Au propagat şi încurajat scrierile fără valoare pe teme de amor, scrierile melancolice şi dilua şi împrăştia ceea ce scria bun alţii.
Au folosit legăturile creiate cu străinătatea pe linia Uniunii Scriitorilor în interesul lor personal. R. T.a afirmat că înainte de a pleca el la Moscova, MIHAIL BENIUCi-a spus să meargă la Radio-Televiziunea din Moscova şi să i-a legătura cu un evreu pe nume ROZENBERG. Acesta poate să-1 programeze cu ceva la radio sau televiziune şi în felul acesta îi poate procura bani pe timpul cît va sta în Uniune.
Ajuns la Moscova, R. T. a luat legătura cu acest ROZENBERG şi în discuţiilepurtate, acesta i-a relatat următoarele: Nu mai vine în România deoarece îi este groază de MIHAIL BENIUC. Apoi a relatat că dacă ar veni în România ar fi luat de BENIUC şI dus la Sinaia sau în altă staţiune și ar fi ţinut ca în „palmă”, însă pe urmă ar fi obligat să-i publice în traducere din scrierile lui. Apoi a arătat că aceasta n-ar fi fost totul, deoarece BENIUC este bun prieten cu ZAHARIA STANCU şi cu alţi scriitori, care şi ei ar fi emis pretenţii de a le publica scrierile.
R.T. afirmă că CROHMĂLNICEANU a făcut din literatură o afacere. A făcut afacericu manualele şcolare de pe urma cărora a cîștigat 1 milion de lei.
A făcut cronici în presă și specialitate în raport de suma de bani primiţi ” îmi dai o mie îți fac o cronică de o mie, îmi dai 3 mii fac o cronică de 3 mii”. R. T. afirmă că CROHMĂLNICEANU și grupul său îmbracă mai multe aspecte după ”epoca” în care s-a desfăşurat.
Astfel prima „epocă” ar fi fost pe timpul cînd CHIȘINEVSKI se afla în conducerea de Partid şicînd lor li s-a atribuit rolul de „ideologi” ai literaturii noastre. In această perioadă ei au avut la discreţie destinele literaturii noastre şi au făcut cum au vrut. |
A doua „epocă” după cum afirmă R. T. a survenit atunci cînd GHEORGHIU DEJ s-a interesat personal de activitatea literară şi a dat îndrumările necesare. Pentru a nu se expune ei direct, elementele din grupul arătat mai sus şi-au „impus” modele literare care au fost lansate cu scopul de a scrie în spiritul concepţiilor lor cum sînt TEODOR MAZILU, VERONICA PORUMBACU, MARIA BANUȘ, NINA CASIAN, MIHAIL BENIUC careeste considerat şeful lor, care au fost demascaţi în şedinţa de alegerea organelor Conducătoare a Uniunii Scriitorilor din 1965. Din această categorie mai fac parte şi alţi scriitori cum sînt CIOBANU NICOLAE, ANGHEL DUMBRĂVEANU, SORIN TITEL, toţi din Timişoara, care după afirmaţiile lui R. T. aceştia ar fi victimele celor de mai sus. A arătat apoi că PAUL GEORGESCU în calitatea pe care o deţine, a promovat pe CIOBANU NICOLAE şi pe ANGHEL DUMBRĂVEANU în colectivul de conducere al revistei „ORIZONT” pentru a-i publica scrierile lui, iar el la rîndul său publică scrierile lor în revistele centrale.
După precizările care s-au făcut cu ocazia discuţiilor purtate de conducerea de Partid şi de Stat, cu oamenii de artă, ştiinţă şi cultură, acest grup de scriitori în frunte cu CROHMĂLNICEANU și PAUL GEORGESCU au adoptat o nouă atitudine care a reieşit la ultima şedinţă a Uniunii Scriitorilor ce a avut loc în luna decembrie 1965. De la această consfătuire sus-numiţii nu mai publică nimic, fac istorie literară şi nu se mai ocupă de prezent. După afirmaţiile lui R. T. aceştia manifestă o tendinţăde „grevă” şi sînt absenţi total din fenomenul literar contemporan.In continuare R. T. a afirmat că în prezent toţi aceşti scriitori şi critici s-au polarizat în teatru şi în jurul revistei „TEATRU” pe care o conduc exclusiv şi despre care se spune că aceasta ar fi „REVISTA EVREILOR DIN ROMANIA”. Aceşti scriitori fiind toţi evrei, se vorbeşte că ar desfăşura un „rasim” (sic!) în teatru de „cea mai ordinară speţă”.
In teatru se fac afaceri. Prin critica de teatru şi revista „TEATRUL” s-au promovat şi elogiat între ei, şi au încercat să promoveze un teatru al absurdului. Aceste elemente au exercitat [,] s-au infiltrat şi în Radio şi Televiziune însă intenţiile lor au fost sezizate şi oarecum înlăturate.
A dat ca exemplu emisiunile de televiziune cu ”Val Vîrtej” care fiecare misiune costă 10.000 lei şi nu avea nimic educativ şi folositor pentru tineretul nostru. In prezent această emisiune a fost suspendată.
Despre scriitorul SORIN TITEL din Timişoara, care este unul din cei care susţin ideile celor menţionaţi mai sus, R. T. afirmă următoarele: „Trăieşte într-un mediu dezastruos”. Are în anturajul său pe actorul T. de la teatru de stat şi pesoţia acestuia T. O. care frecventează cenaclul literar, face afirmaţii dubioase şi manifestă concepţii străine şi rupte de realitate. Grupul este completat de unii pictori tineri adepţi ai curentului abstracţionist ca C. D., R., F.Aceştia pot fi văzuţi zilnic în barul de pe str.Alba Iulia unde iau atitudini comune faţă de unele probleme literare. Mai mult scriitorul SORIN TITEL a devenit homosexual şi pentru întreţinerea acestor relaţii a adus un elev de la Caransebeş. Aceste aspecte şi concepţii ale scriitorului SORIN TITEL se manifestă şi în scrierile sale în care arată scîrba faţă de viaţă, aspecte morbide, lucru care arată urîţenia vieţii, etc.
- T. afirmă că în acelaşi timp NICOLAE CIOBANU deşi cunoştea aceste probleme încronicile de critică literară pe care le făcea, elogia aceste elemente împreună cu scrierile lor.
- T. a mai relatat că el a aflat de la B. membru al cenaclului literarcă un individ din Lugoj pe nume MUSTAȚĂ a încercat sătrimită versuri peste graniţă şi apoi să fugă şi el. R. T. îşi aminteşte de această persoană, deoarece în urmă cu 7 – 8 ani i-a adus şi lui un volum de versuri să-1 citească.
După aceste discuţii care au durat 3 ore, R. T. m-a rugat să primesc din partea lui”ATAC LA SOL” cu dedicaţia din partea lui. L-a despărţire l-am rugat să ţină cont că aceste aspecte ne interesează şi în viitor şi poate mai trecem pe la el.
CAPITAN DE SECURITATE
Cristescu Ioan”
Articolul a fost publicat în versiune primă în revista Orizont. Multumim autorilor pentru permisiunea de a-l reproduce.
