Ca să faci o poiană, ai nevoie de-un trifoi şi-o singură albină, Un singur trifoi şi-o albină Şi ceva visare. Dar şi cu simpla visare se poate, În caz c-albinele-s pe terminate. (Ca să faci o poiană… de Emily Dickinson, trad. de Ioana Pârvulescu)
Misterul mă atrage. Asta nu înseamnă că-mi place să mă las în voia farmecelor feeriilor sau poeziei miraculosului. Adevărul e cu totul altul: nu-mi place să nu înţeleg ceva, ceea ce e altceva decât să-ţi placă ceea ce nu înţelegi… …deşi există un teren foarte precis de înrudire […]
Aşa cum produc stări sufleteşti, unele culori se şi potrivesc cu anumite stări şi situaţii. Naţiunile vioaie, de pildă francezii, îndrăgesc culorile intense, în special pe latura activă; naţiunile ponderate, cum sunt englezii şi germanii, preferă galbenul-pai sau galbenul ca pielea, împreună cu care poartă un albastru închis. Naţiunile care […]
Şi nu mă pricep cum face Că-l aud şi-atunci când tace. De cinci ori am aţipit Şi de cinci ori m-a trezit Oaspele afurisit. Mă frământ, ascult, aştept Cu duşmanul să dau piept, Dar el molcom şi huihai, Dă din cobză şi din nai: Ori că zgârie o scripcă, Ori […]
Revistele complet incolore nu rezistă, se sting în tăcere şi în linişte. Bineînţeles că partidele noastre literare sunt în genere confuz conturate. De la unele nu obţii în ruptul capului o expunere clară a convingeilor lor; altele scapă doar cu nişte aluzii… Altele se exprimă parcă la comandă, dar cu […]
Tăticul ― Acum luăm avionul şi urcăm mai sus… Urcăm, urcăm… Josette ― Urcăm, urcăm. Tăticul ― Ajungem la Soare. Ne plimbăm pe Soare… Uff! Ce cald e !…Pe Soare e mereu vară. Josette ―Uff! Ce cald ! Ce cald !… Tăticul ― Luăm o batistă şi ne ştergem pe frunte… Hai să […]
Scriitorii sunt chemaţi să producă spectacole de o seară în locuri îndepărtate, expunând calităţile volumelor proprii în loc de perii pentru toaletă ori serii de enciclopedii. Lectura este o îndeletnicire confortabilă, solitară, lentă şi senzuală. Scrisul avea şi el cândva unele dintre aceste însuşiri. Însă de o vreme, profesia scriitorului […]
Calităţile şi defectele omeneşti sunt pretutindeni aceleaşi; oamenii sunt peste tot oameni. Limbă, costume, obiceiuri, apucături intelectuale şi morale, religiuni, precum şi toate celelalte rezultate ale locului unde au trăit, ale împrejurărilor prin care au trecut, îi pot arăta ca şi cum s-ar deosebi mult de cei dintr-un loc cu […]
Cât de încet se face o poezie şi de câţi autori are nevoie! Ea are nevoie de ani, de zeci, ba poate chiar de sute de mii de ani. Ca piatra ce se netezeşte în bătaia valului, pe ţărm de mare. (Marea încetineală) Din ciocnirea a două pietre nu se […]
Ce ai fost? Habar n-am! Ce ai gândit? Nu ştiu! Cine a gândit în tine? De necercetat! Să rămâi transformabil – ăsta-i secretul. (Gottfried Benn, Melancolie, versuri şi aforisme alese, traducere de Ioana Orleanu)
