Palatul Puricilor este suprapopulat. La fel ca Istanbulul anului 2002. Înainte de Palatul Puricilor a fost Palatul Bomboană – construit pe terenul profanat al unui cimitir, în stilul demodat Art Nouveau, combinat cu elemente ale unei arhitecturi strict personale, asimetric, pestriț, memorabil. Palatul Bomboană își purta cu demnitate numele: o […]
Despre Milan Kundera nu am scris niciodată nimic. Nu este deloc surprinzător. Despre cărțile iubite alegem de multe ori să nu scriem, dintr-un soi de superstiție a îndrăgostitului care știe, în forul lui lăuntric, că este posibil să se înșele. Romanul „Identitate” e posibil să-l mai fi citit cândva. Memoria […]
„Dezonoare” (John Maxwell Coetzee, București, Editura Humanitas, 2006) e o lecție de umilință. Ca de atâtea ori în literatură și în viață, eroul trece printr-o situație-limită, care-i schimbă fundamental atât aspectul social al existenței, cât mai ales viziunea asupra lucrurilor. Profesorul universitar David Lurie este un om demn, onorabil și […]
Bătrâna doamnă Curren scrie un roman-epistolă-jurnal (nedatat, neexpediat) către fiica ei iubită, care a abandonat-o pe pământul, adulat și detestat deopotrivă, al Africii de Sud. Legătura ombilicală între mamă și fiică se mută în imaginar. Singurătatea tot mai evidentă a femeii este acutizată de diagnosticul șocant, fără echivoc: cancer la […]
Deși am scris o carte despre jurnalul feminin, mi-am pierdut încrederea în jurnal. Nu atât în obiect, cât în ideea unor consemnări de o sinceritate dezarmantă, menite de la bun început unei lecturi private și strategice (ar trebui să existe niște instrucțiuni de folosire a jurnalului: A nu se citi […]
„El era călăul, el era protectorul; era și inchizitor și prieten” („O mie nouă sute optzeci și patru”). Inchizitorii sunt omniprezenți în distopiile modernității secolului XX. Modelul livresc la care se racordează toate aceste personaje emblematice este, fără îndoială, cel oferit de Marele Inchizitor, admirabil pus în scenă de controversatul […]
„Atâta vreme cât rămâne izolată de restul lumii, o societate ideală poate fi o societate viabilă” (Aldous Huxley, „Insula”) O doză de speranță cu privire la viitorul încă incert al umanității este decelabilă în ultimul roman al lui Huxley: „Insula” (anost și tezist pe alocuri). Pala este insula interzisă, a […]
„Ceea ce este acum doar science-fiction va fi devenit o realitate politică de fiecare zi” (Huxley, „Reîntoarcere la minunata lume nouă”) În 1958, Huxley scria „Reîntoarcerea la minunata lume nouă”, o revizitare critică a propriei sale opere de ficțiune „Minunata lume nouă” (1932). De fapt, prin această addenda la roman […]
„Fiecare iubire şi prietenie adevărată e povestea unei prefaceri neaşteptate. Dacă suntem aceiaşi oameni înainte şi după ce-am iubit, înseamnă că nu am iubit destul.” (Shams) Adevăratul titlu al romanului turcoaicei Elif Shafak (roman apărut în 2011 la Polirom) este „Cele patruzeci de legi ale iubirii”. „Dulcea blasfemie” denumește romanul […]
Context şi receptare Receptarea recentă a articolelor politice ale poetului naţional este o mostră de corectitudine politică aplicată, evident, retroactiv şi generatoare de suprainterpretări. Lucian Boia, istoricul care şi-a făcut un scop din identificarea şi demontarea imaginilor mitoide din istoria naţională, trage un semnal de alarmă: „Nu poate fi judecată […]
