Petre Alexandrescu, Corespondență, I. 1955-1978. Scrisoare de la Histria, către soție

Scrisoar către Maria Alexandrescu Vianu cu vești privind debutul campaniei de săpături de la Histria (Histria, 2 august 1974)

Histria, 2 august 1974

Dragă Pisi,

Îți scriu în mare grabă acum, dimineața, e ora 7, și Zirra[1] vrea să plece la București. E mare zăpăceală aici în hall-ul Casei mari, dar sper să pot înjgheba câteva rânduri.

Deși aveam impresia că vin în Africa, am regăsit o Histrie superbă, imperială, eternă și liniștitoare. Ca prin farmec, pe măsură ce mă apropiam de cetate, miraculos, toate angoasele se spulberau și am simțit iarăși emoția mea la sosirea la Histria. Așa că am reintrat în ritmul histriot, același pe care îl cunoști.

Vlad[2] se cam plictisește. Nu e Mălina[3], nu are copiii lui, nu mai e Mariana[4] la poartă, nici Veronica[5] la bucătărie. Eu nu am început sectorul decât ieri, cu o curățenie care anunță să țină toată săptămâna. Dar sper să intre și el într-un făgaș. Am făcut baie cu el ieri la 4 ½ după-masa când a fost foarte cald. Dimineața a fost la baie cu un student. Dar încă nu este într-un program bun.

Bucătăreasa era aproape cu bagajele făcute să plece, când am venit eu. Acum este foarte mulțumită și sper să rămână până la sfârșit. E foarte bună, în sensul că gătește foarte variat. Maria[6] pretinde chiar că gătește mai bine decât toate celelalte. În orice caz, face foarte variat și îngrijit, avem mereu desert, e curată.

Cu faimoasa epidemie a fost mult zgomot pentru nimic. Nu mai mult decât e în fiecare an. Dar pentru a preveni necazurile, noi doi bem numai apă minerală.

Dragă Pisoi, cred că a fost foarte cald la București în zilele astea. Tu ce ai făcut? Lipsa noastră ți-a priit sau nu?

Corbett-ii[7] s-au arătat cu totul altfel decât la București. Madame e cu 10 ani mai mare decât Monsieur (64 – 54!), dar este foarte simpatică, chiar nostimă, complet neconvențională, înnebunită de peisajul histrian, de păsări (sunt enorm de mulți pelicani anul acesta!), de tot. Iar el este teribil de închis, de „încuiat”, deși digerabil când stai de vorbă cu el.

Fă ceva să vii și tu pe aici. Mi-e dor de tine și n-am cu cine bârfi.

Trimite prin Zaza[8], te rog, foarte mult:

– 1 pix bun;

– costumul meu de baie;

– Simenon pe care îl citeam eu[9] și altă carte bună.

Te pup mult,

P.

Descriere foto: Petre Alexandrescu întocmind releveul pavajului elenistic din naosul templului Afroditei de la Histria, 14 august 1975 (foto : K. Zimmermann)

[1] Vlad Zirra (n. 1919 – d. 2000), arheolog român, cercetător la Institutul de Arheologie din București, specialist în studiul civilizației celtice de pe teritoriul actual al României și al relației celților cu dacii și cu geții.

[2] Vlad Alexandrescu.

[3] Mălina Andronescu, fiica Victoriei Andronescu Eftimie și a lui Demostene Andronescu, o fetiță de aceeași vârstă cu Vlad Alexandrescu, care petrecuse în anii precedenți câteva săptămâni pe șantierul arheologic împreună cu mama ei.

[4] Posibil soția lui Angheluș Dragomir, paznicul cetății.

[5] Bucătăreasa șantierului, vreme de câteva sezoane arheologice.

[6] Maria Coja (n. 1920 – d. 1999), specialistă în ceramică greacă și getică, cercetătoare la Institutul de Arheologie din București, membră a colectivului de cercetare de la Histria și responsabilă științifică începând cu 1965 a săpăturilor arheologice de la Orgame/Argamum.

[7] Peter Edgar Corbett, (n. 1920 – d. 1992), arheolog şi istoric de artă britanic specializat în studiul sculpturii clasice greceşti, curator în departamentul de antichităţi greceşti şi romane de la British Museum, profesor de arheologie şi artă clasică la University College din Londra, și soția sa.

[8] Victoria Andronescu Eftimie (n. 1927 – d. 1996), arheolog român, cercetătoare la Muzeul Național din Antichități, apoi Institutul de Arheologie din București (1951-1975) și la Muzeul Național de Istorie a României, din București (1975-1980).

[9] Georges Joseph Christian Simenon (n. 1903 – d. 1989), scriitor belgian, cunoscut îndeosebi pentru zecile de romane și nuvele avându-l drept protagonist pe comisarul parizian de poliție Jules Maigret.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *